Un caz clinic de ticalosie politica

Biroul National Permanent al PD a decis luni, 12 iunie 2006, sa-l inlocuiasca pe Georghe Dobre cu Radu Berceanu la Transporturi si sa-l retraga pe Gheorghe Pogea din postul de vicepremier, fara a mai nominaliza pe cineva in loc.

La finele conclavului, Emil Boc a declarat presei ca i-a informat telefonic, dupa luarea deciziilor, pe Calin Popescu Tariceanu si pe Traian Basescu.

Atat premierul, cat si presedintele au fost pusi, daca ar fi sa-l credem pe Emil Boc, in fata faptului implinit.

Fata de Calin Popescu Tariceanu, o astfel de impolitete, ca sa nu-i spunem de-a dreptul mojicie, nu ridica semne de intrebare. Demult, Partidul Democrat se comporta de parca ar guverna singur si nu intr-o alianta cu PNL si o coalitie cu UDMR si PC. Toti analistii pun asta pe seama unei ciudatenii: desi se bucura de toate privilegiile guvernarii, PD se comporta ca si cum ar fi in opozitie. Ciudatenia explica intr-un fel si cresterea PD in sondaje pe seama celorlalti parteneri de alianta si coalitie. Daca ai cat de cat constiinta ca te afli la guvernare impreuna cu alte formatiuni, inainte de a lua o decizie in genul celor de luni, gasesti de cuviinta sa-i anunti in prealabil si pe ceilalti. Ca sa nu mai spunem ca esti obligat sa-i consulti.

Emil Boc merge aproape zilnic cu avionul de la Cluj la Bucuresti si invers. Sa zicem ca la un moment dat simte nevoia sa traga cateva vanturi zdravene. N-ar fi normal ca, inainte de a o face, sa-i anunte si pe cei din jur, ba chiar sa le si ceara voie? Nu de alta, dar exista riscul ca produsele intestinului sau gros sa ameteasca atat de tare pilotii, incat aparatul sa se prabuseasca peste Carpati. Ceva asemanator se intampla si in ce priveste comportamentul PD de partid de Opozitie in timp ce beneficiaza din plin de fructele guvernarii. Ministrii PD se bucura de automobil, secretara si respect pana la temenele, pentru ca atat Alianta, cat si Coalitia exista. Clientela politica a PD isi ingrasa conturile din comenzi de stat si pentru ca atat Alianta, cat si Coalitia exista. Daca Alianta si Coalitia s-ar destrama, Partidul Democrat ar ajunge in Opozitie. Si ministrii PD, stabii PD din administratie, grupurile de interese ale PD nu numai ca nu s-ar mai putea infrupta din fructele puterii, dar, mai mult, ar putea ajunge si pe la DNA.

Emil Boc nu l-a informat pe Calin Popescu Tariceanu, ba mai mult, a tinut mortis sa afle de asta intreaga natie, pentru ca PD isi urmareste crancen propriul interes: cel de a obtine cat mai mult capital electoral in perspectiva alegerilor mai mult sau mai putin anticipate.

A crede insa ca intr-o Alianta si o Coalitie poti face ce vrei pentru a-ti rezolva interesele, fara a tine cont de interesele celorlalti, mi se pare un caz clinic de ticalosie politica.

E ca si cum, intr-o barca in furtuna, toti ceilalti trag la vasle din greu pentru ca ambarcatiunea sa nu se scufunde, in timp ce unul dintre cei din barca nu numai ca nu da la vasle, dar, mai mult, infuleca de zor, cu plescaituri, din putinele merinde care au mai ramas pentru toti.

Precizarea potrivit careia Calin Popescu Tariceanu a fost pus in fata faptului implinit, desi domnia sa, ca premier, se da de ceasul mortii sa pastreze o minima armonie in Coalitia de balamuc de la guvernare, nu starneste nici o suspiciune.

Naste suspiciune, in schimb, precizarea potrivit careia si Traian Basescu a fost pus in fata faptului implinit.

Fata de fostul lider al PD, un asemenea gest e badaranie curata. Fie si pentru ca aproape toti cei din conducerea de azi a PD ii datoreaza cariera lui Traian Basescu. Ca sa nu mai spunem ca un sef de partid intelept trebuie sa pipaie, inainte de a decide o astfel de miscare, pozitia presedintelui. Pentru a evita o criza politica inutila.

Gestul lui Emil Boc, daca ar fi sa-i credem cuvantatorului, e astfel bizar atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere constitutional.

De ce si-a asumat Emil Boc acest gest?

Pentru a inlatura suspiciunea ca in spatele deciziei PD se afla Traian Basescu.

Numai ca, prin aceasta, Emil Boc a sporit suspiciunea ca-i vorba de o manevra prezidentiala. Potrivit unei invataturi pe care Camil Petrescu o cita deseori: "Excesul de precizie naste confuzie."