Traian Băsescu n-a participat la şedinţa de Guvern din proprie iniţiativă. Emil Boc a declarat că domnia-sa l-a invitat.
Întreaga săptămână trecută, politicieni şi jurnalişti, adversari ai lui Traian Băsescu, au tocat mărunt-mărunt prezenţa preşedintelui la şedinţa de Guvern de duminică, 14 iunie 2009.
Nu e prima oară când prezenţa preşedintelui la o şedinţă de guvern stârneşte dezbateri pro şi contra. Perioada Guvernului minoritar Tăriceanu a fost marcată de conflictul dintre premier şi preşedinte pe această temă. Numirea lui Emil Boc drept premier a pus capăt unui astfel de conflict. Emil Boc e în raport cu preşedintele un obiect de plastilină. Plastilina ia forma pe care o vor mâinile. În cazul lui Emil Boc ne întâlnim cu o premieră în istoria lucrului cu plastilina. Emil Boc se modelează după cum îi spune o voce: a lui Traian Băsescu. Pe acest fond, a apărut o altă problemă. Preşedintele vine la Guvern când are chef.
Politicienilor li se permite să bată câmpii, mai ales când e vorba de campania electorală. Jurnaliştii însă, care ar trebui să fie arbitrii disputelor politice, nu-şi pot permite să spună orice. Ei sunt obligaţi să raporteze la textul Constituţiei cele afirmate în disputa recentă.
Intitulat Participarea la şedinţele Guvernului, articolul 87 din Constituţie arată: "Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii". Acest articol a fost preluat fără nici o modificare de Constituţia revizuită în 2003 din Constituţia din 1991. Din câte se vede, Legea fundamentală limitează situaţiile în care şeful statului poate lua parte la şedinţele Guvernului din proprie iniţiativă. E vorba de şedinţele în care se dezbat probleme ţinând şi de prerogativele preşedintelui. Dar nu numai atât. Precizarea "de interes naţional" are menirea de a da prezenţei preşedintelui la şedinţele Guvernului un caracter ieşit din comun. Dat fiind că preşedintele trebuie să vadă dincolo de faptele mărunte ale guvernării, el nu poate participa decât la şedinţe de excepţie, care dezbat probleme de interes naţional.
De ce a fost nevoie de o asemenea limitare? Un răspuns ni-l dă stenograma dezbaterii acestui articol de către Constituantă în ziua de 29 octombrie 1991, publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a, nr. 32 din 31 octombrie 1991. Comisia de redactare a Constituţiei, alcătuită şi din reprezentanţi ai Opoziţiei, a propus exact formularea de mai sus. La dezbateri, un parlamentar FSN din gruparea iliescistă a venit cu un amendament. Şi anume ca articolul despre participarea preşedintelui la şedinţele guvernului din proprie iniţiativă să sune astfel: "Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica internă şi externă". Autorul amendamentului îşi justifică, printre altele, amendamentul prin faptul că atunci când sunt probleme deosebite pe plan intern, preşedintele să-şi poată spune părerea sa miniştrilor. La vremea respectivă, preşedinte al României era Ion Iliescu. Se înţelege că, prin acest amendament, gruparea sa din FSN voia să-i lărgească niţel puterea. Lucru sesizat rapid de reprezentanţii grupării Roman din FSN şi de cei ai Opoziţiei. Aceştia atrag atenţia că amendamentul dădea preşedintelui dreptul să participe la orice şedinţă de guvern sub pretextul problemelor de interes naţional privind politica internă. Or, asta însemna transformarea regimului semiprezidenţial într-unul prezidenţial.
Până la urmă, articolul a rămas aşa cum e şi azi în Constituţie. Traian Băsescu n-a participat la şedinţa de Guvern din proprie iniţiativă. Emil Boc a declarat că domnia-sa l-a invitat. Din acest punct de vedere, Traian Băsescu n-a încălcat Constituţia. Pentru că Legea fundamentală dă posibilitatea preşedintelui să participe şi la şedinţe de guvern în care nu se dezbat problemele clar precizate de articolul 87. Cum din guvern fac parte şi miniştrii PSD, Mircea Geoană l-a atacat pe Traian Băsescu, pentru că a luat parte la şedinţă fără ca demnitarii PSD să fi fost informaţi. Numai că Traian Băsescu n-are nici o responsabilitate pentru asta. Cel care trebuia să-i informeze pe miniştrii PSD e premierul Emil Boc. Dar nu pentru că l-ar fi obligat Constituţia. Potrivit articolului 87, premierul e cel care decide dacă e nevoie sau nu ca preşedintele să participe la o şedinţă de guvern care dezbate o chestiune ce nu ţine de interesul naţional. Nicăieri în Constituţie nu scrie că premierul trebuie să informeze pe membrii guvernului că i-a adresat preşedintelui cererea de a participa şi, cu atât mai puţin, că trebuie să ceară miniştrilor aprobarea.
Pe Emil Boc îl obliga să-i informeze pe toţi miniştrii, nu numai pe cei ai PSD, normalitatea guvernării. Numai că actuala guvernare de tip struţo-cămilă n-are nici o legătură cu normalitatea. Din acest punct de vedere, scandalul stârnit de prezenţa preşedintelui la şedinţa de guvern de duminică n-are nici o justificare.
Citește pe Antena3.ro