Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La putina vreme dupa ce Banca Nationala si-a justificat decizia de a reduce dobanda-cheie pe seama consolidarii procesului de dezinflatie, Institutul National de Statistica a venit sa confirme trendul, in conditiile in care rata anuala a inflatiei s-a plasat la 3,14% in decembrie 2011, un nou minim istoric.
Intrebarea este insa: Ce s-a intamplat cu efectul Ballasa-Samuelson? Ani in sir ni s-a spus ca acesta majoreaza preturile ca urmare a cresterii mai rapide de productivitate in sectorul tradables decat in cel non-tradables. Explicatia pentru cresterea de preturi e data de faptul ca salariile in sectorul non-tradables (bunuri si servicii care se produc doar pentru piata interna – restaurante, service-uri auto etc.) tind sa se egalizeze cu cele din sectorul tradables (bunuri si servicii care se comercializeaza international), conducand la cresterea costurilor de productie si implicit a preturilor bunurilor non-tradables.
Dar explicatia nici nu mai conteaza fiindca efectul Ballasa-Samuelson, ca sa se manifeste, e nevoie sa se achizitioneze bunuri. Iar cand masurile guvernamentale lovesc mediul de afaceri in asa hal incat Romania ramane o tara stabila numai pentru ca e pe jumatate moarta, marfurile care se scumpesc sunt cel mult cele din economia subterana. Practic, singurele care se mai cumpara.
Si totusi, desi inflatia anuala se gaseste la valori minime, cea lunara s-a plasat la 0,23% in decembrie, 0,42% in noiembrie, 0,64% in octombrie, dupa patru luni de deflatie (–0,29% – iunie, –0,35% – iulie, –0,35% – august, –0,21% – septembrie). Mai mult, poate garanta cineva ca dupa o inflatie anuala de 8% in patru luni din 2011 (martie-iunie), urmata de patru luni cu rate de 3,14-3,55%, nu se va ajunge la niveluri de 6,5%? Ce se va intampla atunci, va creste BNR dobanda pe care tocmai a micsorat-o?!
Din cate se observa inflatia anuala se situeaza la '3 si ceva', insa e bine de stiut ca nu doar un nivel inalt al inflatiei e daunator, ci si volatilitatea acesteia, care face procesul de planificare a unei afaceri aproape imposibil. De unde rezulta si preferinta pentru economisire si investitii cu orizont de timp foarte scazut.
Cresterile si scaderile bruste ale inflatiei duc, dupa o perioada nu foarte indelungata, la o mai mare nesiguranta a asteptarilor inflationiste. In mare dificultate sunt cei care participa la contracte nominale, de exemplu salarii. Cum majoritatea contractelor din Romania sunt sub forma unor salarii denominate in moneda nationala, volatilitatea inflatiei duce la cresterea primei de risc si implicit la majorarea costurilor de asigurare impotriva riscului de inflatie. In plus, volatilitatea inflatiei are ca efect o redistribuire neanticipata a avutiei si prin asta afecteaza cresterea economica, chiar si in cazul in care inflatia ramane in parametrii acceptabili.
Iata un motiv pentru care, desi inflatia se micsoreaza, creditele in lei raman tot scumpe, fiindca bancile tind sa includa volatilitatea preturilor in nota de plata a clientilor.
