Unde-s conflictele de altădată

Mă tot uit în ultima vreme la deriva în care se află fanii fostului președinte Traian Băsescu. Nu știu ce să facă. Unde să se uite. Pe cine să mai acuze. Cui să îi reproșeze. L-au votat cu toții, probabil, pe Klaus Iohannis, iar acum sunt supărați că nu e la fel de grosolan, abuziv și isteric ca și idolul lor. Îi deranjează orice. Că Iohannis nu se ceartă, nu înjură, că de ce nu dă cu guvernul de pământ, că de ce tace, când tace, că de ce vorbește, când vorbește.

Trebuie să fie greu să fi fost un fan al tristului deceniu și să te trezești acum într-o lume care încearcă să-și regăsească normalitatea, așa plictisitoare cum e ea. Niciun scandal zilnic, în afara anchetelor de la DNA, care, ce să vezi, îi privesc în multe cazuri tocmai pe cei care au fost exponenții epocii Băsescu. Sigur, dosarele care i se deschid acum fostului președinte sunt doar răzbunări, nici măcar nu își pun problema că tot ceea ce s-a întâmplat reprezintă depășiri flagrante ale atribuțiilor unui locatar la Cotroceni. E nervos şi el acum, pentru că, iată, justiţia pe care a reformat-o tocmai şi-a amintit de dosarele sale. De casa din Mihăileanu, aceea pe care el a cerut-o, el şi-a dat-o. Poate e imoral, ne spunea. Imoral sigur e, domnule Băsescu. Puţin probabil că e şi legal.

O agresivitate rar întâlnită, care din păcate s-a extins la nivelul întregii societăți și care a devenit pentru mulți firescul. Un firesc pe care sper să îl depășim cât mai repede. Cu riscul degringoladei încă fa-nilor lui Traian Băsescu.