Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acum, acum vine Paştele. A mai trecut un an… Ne apucăm, din nou, să vopsim ouă, să „ajutăm” iepuraşul să cumpere cadouri, să pregătim masa cu mâncăruri tradiţionale specifice acestei perioade a anului, să luăm lumină… Ce nu ştim despre aceas-tă sărbătoare? Să o luăm cu începutul.
Una dintre cele mai importante sărbători religioase ale creştinătăţii, Paştele marchează miracolul Învierii Domnului la două zile de la răstignirea pe cruce ce a avut loc între anii 26 şi 36. La mii de ani de la acest eveniment, sărbătoarea luminii nu şi-a pierdut nici măcar un strop din semnificaţie. Datorită acesteia, familiile trăiesc, ca şi de Crăciun, în această perioadă a anului momente de pace sufletească şi de apropiere profundă. Oul vopsit, iepuraşul, cozonacul, pasca, mielul, aducerea luminii în casă de la slujba din Sfântă a Învierii, toate contribuie la sărbătoarea de care amintim.
După o scurtă împrospătare a memoriei, haideţi să vedem ce ştim şi despre ce nu avem habar când vine vorba despre Paşte. De origine ebraică, termenul „Paşte” trece în vocabularul creştin deoarece patimile, moartea şi Învierea Domnului, evenimente comemorate în sărbătoarea creştină, se suprapun perfect cu Paştele evreilor din anul 33. Iepuraşul îşi face apariţia în poveştile despre Sărbătoarea Învierii Domnului datorită faptului că este considerat animalul cel mai fertil şi care reprezintă simbolul unei noi vieţi. El este originar din Germania, unde a fost pomenit în anii 1500 în scrierile germane, urmând ca iepuraşul comestibil, făcut din aluat şi zahăr, să „ia viaţă” la începutul anilor 1800. Iepuraşul este integrat în folclorul american 100 de ani mai devreme, odată cu imigrarea germanilor.
De asemenea, şi ouăle au fost asociate cu fertilitatea şi au fost folosite de greci şi romanii din Antichitate cu scopul de a sărbători aducerea la viaţă a anumitor zei. De origine păgână, iepurele (zeiţa lunii) şi oul (zeul soarelui) dă „semnalul” echinocţiului de primăvară. 1.500 de ani mai târziu, copiii din Germania aşteaptă ouăle colorate în cuiburi lăsate de un iepure cu numele Oschter Haws, moment ce uneşte iconoclastic iepurele şi oul.
În Finlanda, Paştele poate fi asemănat cu uşurinţă cu Halloween-ul. Asta fiindcă toţi copiii se costumează, încalecă fiecare câte o coadă de mătură şi colindă străzile două zile înainte de Duminica Învierii. În Franţa, oamenii fac din aproximativ 4.500 de ouă o imensă omletă, în timp ce elveţienii îşi îmbracă fântânile în flori, hârtie şi ouă vopsite. Iar în Polonia, dacă bărbatul casei ia parte la coacerea pâinii de Paşte se spune că mustaţa lui va albi şi coca nu va creşte. Revenind la obiceiurile de vopsire a ouălor, există şi o variantă mai puţin cunoscută: în timp ce se află la fierbere într-o oală plină cu apă, peste ouă se pot adăuga alimente sau plante cu două linguri cu oţet. Astfel, pentru ouă maro, folosiţi beţe de scorţişoară, pentru portocalii – praf de paprika, pentru verzi – spanac, pentru galbene adăugaţi morcov, foi de ceapă sau curry ş.a. Pentru un efect maxim, turnaţi apă rece peste ele şi lăsaţi-le astfel o perioadă. Să le ciocnim de Paşte după ce luăm lumină. Paşte fericit şi căldură în suflete!
Citește pe Antena3.ro
