Virusaţii ne omoară!

Mă întrebam zilele trecute dacă românii (şi aici mă refer în special la autorităţi) sunt impresionaţi în vreun fel de oamenii care îşi pierd viaţa sau ajung în spitale în număr aşa de mare. Peste 3.000 de morţi anual!

Oare câţi semeni de-ai noştri ar trebui să se stingă în accidente rutiere, pentru ca autorităţile să fie impresionate? Cu cât să mai batem recordurile europene negative în materie, pentru ca românii să înţeleagă şi autorităţile să intervină cu adevărat eficient?

Încercări timide, campanii de reducere a numărului de accidente au fost făcute, dar imaginea traficului nostru rămâne în continuare dezolantă: drumurile înguste şi meschine, rătăcite în bezna nopţii creează nesiguranţă şi pericol la tot pasul. Aglomeraţia "bezmetică" pe metrul liniar ne enervează şi ne sufocă.

S-a creat un fel de "imunitate" la regulile de comportament rutier, există la unii (şoferi, pietoni, motociclişti şi nu numai) cantităţi nemăsurate de "anticorpi" rutieri care luptă împotriva acestor reguli. Spre exemplu, "roşul" semaforului îi înfurie şi nu-i interesează; mersul în coloană nu-i pentru ei; restricţiile în general - mai ales cele de viteză - le "tratează" cu surplusul de adrenalină neconsumată; depăşirile pe care le fac sunt tipice "complexaţilor de stânga" (frustraţi în viaţa de zi cu zi, care la volan nu suportă pe nimeni în faţa maşinii lor); prioritatea nu ţi-o acordă pentru că nu-şi mai pot opri caii...

Reacţiile necontrolate, agresive şi violente ale "virusaţilor" rutieri te înfricoşează şi te trimit în afara fâşiei de drum public (adică al nostru, al tuturor!) care crezi că ţi se cuvine în trecere pe şosea, ca plătitor cu toate taxele la zi. Aceasta este imaginea şoselei româneşti! Şosea, pe care adesea pe câţiva kilometri eşti pus - fără voia ta - în situaţia de a fi victima "virusaţilor" care se cred pe drumul public ca la ei acasă. Exact cum spunea cu mulţi ani în urmă medicul Bailly - Salin: "Automobilul este o aventură umană care nu poate fi la îndemâna oricui! Numeroşi şoferi sunt inapţi pentru a conduce. Altora le place să se joace cu instinctul morţii. Alţii se cred acasă la ei în automobile şi se comportă ca nişte iresponsabili veseli!".

Aceşti virusaţi ai şoselelor, trecuţi pe la şcoli şi examene numai de ei ştiute, se cred aşi ai pietrei cubice şi ai macadamului.

De fapt, obrăznicia, agresivitatea, violenţa şi lipsa de reacţie a autorităţilor au creat această "imunitate", acest virus transpus în lipsa de respect, în lipsa de educaţie.

Mai ceva decât gripa porcină, acest "virus" care nu mai impresionează s-a localizat şi nu mai putem scăpa de el. "Virusul" acesta la români este tradus de specialişti în refuz de autoritate (refuzul de a respecta legea, de a respecta regulile), fiind vizibil atât ziua, cât şi noaptea în trafic.

Mă întreb adesea cum de autorităţile noastre n-au văzut că în ţări civilizate acestui "virus" i s-a administrat de mult "antidotul" pe măsură?  

Oare la noi, cine va trata acest virus şi, mai ales, când?