Structura de rezistenţă a războinicilor din fotbal pare să fie destul de şubredă. După ce-şi umflă puţin muşchii, eşuează în postura de mici pârâcioşi.
Structura de rezistenţă a războinicilor din fotbal pare să fie destul de şubredă. După ce-şi umflă puţin muşchii, eşuează în postura de mici pârâcioşi.
Spuneam, cu ceva vreme în urmă, că Borcea a refuzat să mai anime prin declaraţii ditirambice vacanţa competiţională. Suferinţele interne de la Dinamo l-au determinat să se ceară în rezervă şi bine a făcut. Bine pentru Dinamo, dar destul de neprietenos faţă de partenerul său tradiţional. Gigi Becali, rămas astfel fără adversarul cu care se antrenase în derbiuri mai mult vesele decât decisive, a trebuit să-şi caute un alt adversar. Nu i-a fost greu. Iuliu Mureşan a acceptat provocarea de bună voie şi nesilit de vreo criză apăsătoare. Tururile şi retururile, mingiile aruncate în tribună şi în adversar, derapajele caraghioase au animat atmosfera. Asistenţa aştepta cu sufletul la gură verdictul finalului de meci, programat de pariori cam pe la reluarea campionatului. Dar n-a fost să fie aşa. În timp ce Becali era la serviciu, Iuliu Mureşan nu a mai returnat şi a cerut întreruperea partidei pe motiv de trezire la realitate. Şi-a adus brusc aminte că el este un ardelean sobru şi distinct care nu are ce căuta printre păstorii fotbalului. Meciul s-a întrerupt, comentatorii îşi văd în continuare de treabă. Unii susţin că domnul Mureşan s-a trezit cam târziu. Alţii îi mai acordă o şansă, spunând că e bine şi mai târziu decât să piardă pe terenul de joc. În fine, o a treia categorie este reprezentată de partizanii ideii că preşedintele de la CFR nu s-a trezit târziu. S-a trezit tardiv de târziu.
Mă alătur ultimei opinii. Domnul Mureşan nu se poate prezenta ca victimă inocentă a atacurilor venite dinspre Gigi Becali, de vreme ce domnia sa are bocancii plini de noroiul prin care a umblat. Domnul Iuliu Mureşan, autorul ironiilor groase din trecutul apropiat, are, după cum spuneam, aerul micului pârâcios când pretinde federaţiei să arbitreze conflictul cu patronul din Ghencea. Mai mult, solicitarea de depunctare a Stelei pe motiv de bălăcăreală patronală este chiar riscantă pentru propriul club. Aplicarea măsurii egale pentru părţile aflate în conflicte poate conduce şi la depunctarea CFR-ului. Şi ar mai fi ceva. Indivizii care se simt bine în sosul scandalului nu au decât să se cotonogească după cum le este pofta. Apoi, dacă mai au voce, să apeleze la arbitrajul justiţiei de drept comun. Este însă de neacceptat ca ierarhia competiţiei să fie stâlcită de scandalagii. Clasamentul este doar al meciurilor adevărate, cele jucate în iarbă şi nu la uşa cortului.