Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vacanţă la Marea Neagră, după doi ani de absenţă. Rezervare (cu trei săptămâni înainte) făcută la Hotel California (3 stele) din Cap Aurora. E pe malul mării, are ferestre mari cât peretele, are piscină cu bar, grădină, restaurant propriu şi este retras şi liniştit. Am plătit un pachet "all-inclusive" de şapte nopţi: doi adulţi şi doi copii, într-un apartament de patru locuri, trei mese pe zi pentru toată lumea. Un preţ foarte bun.
Duminică 15 august am ajuns acolo. În loc de un apartament de patru locuri am primit o garsonieră cu două camere, dar numai cu un pat şi o canapea mică, ne-extensibilă. Apartamentul nostru fusese dat cuiva cu o zi înainte. Directorul hotelului ne-a oferit scuze şi o canapea extensibilă. Dar au pus-o astfel încât bloca ieşirea pe balcon şi nu se putea extinde din cauza dulapului cu televizor şi a canapelei pre-existente. O oră am mutat mobile singur prin garsonieră. Abia miercuri după-amiază ne-am mutat în apartamentul pe care îl rezervaserăm şi îl plătiserăm.
Era curat, mare (de patru locuri), cu mobilă ok. Dar baia avea doar cădiţă de duş - nu şi cabină sau măcar perdea. După fiecare duş se inunda totul în baie. Sistemul de ventilaţie huruia ca un tractor. Multe aparate de aer condiţionat şi televizoare nu mai aveau telecomenzi. Televizorul nostru era unic: nu avea sonor decât pe trei canale tv. Existau doar două pahare şi un singur şezlong pe balcon, iar etajera din baie lipsea. Jumătate din aplicele de perete nu mergeau: erau arse sau probabil fără becuri, din motive de economie.
La restaurant, din cauza lipsei de personal, serviciul era exasperant de lent. Deseori se iscau certuri între clienţi şi personal. Într-o dimineaţă am stat o oră să mi se ia comanda.
La piscină nu erau suficiente umbrele şi şezlonguri. Din cele existente, jumătate erau rupte, crăpate, plesnite. Deci aveai nevoie de o saltea, pe care, desigur, trebuia să ţi-o aduci. Zilnic se dădea o "luptă de gherilă": cine pune mâna primul dimineaţa pe un loc la piscină. Unii se trezeau de la 6:00-7:00 ca să ocupe şezlonguri.
În zona piscinei, a barului şi a terasei restaurantului se formaseră nişte cuiburi de viespi. Roiau în permanenţă, mai ales când se serveau cele trei mese ale zilei. Unii clienţi şi membri ai personalului au fost înţepaţi.
Hotelul nu avea aer condiţionat pe holuri, ci doar în camere. Era ca într-o etuvă de sterilizare: ieşeai din cameră şi după doi paşi erai ud de transpiraţie şi simţeai că te sufoci.
În partea de restaurant închisă era aer condiţionat, dar nu aveai voie să fumezi. Pe terasă puteai fuma, dar mureai de cald şi de umezeală. Şi trebuia să fii mereu atent la viespi.
Grădina hotelului era plină de vegetaţie, dar total neîngrijită. Gazonul era ars şi iarba se transformase în ace. Iar vegetaţia era plină de insecte.
Hotelul avea două plaje în două golfuri dintre două diguri de stabilopozi surpate. O plajă era neamenajată. Cealaltă avea un bar, o terasă de lounge cu bar (închisă mereu), un loc de joacă pentru copii (dotat şi cu două piscine), şezlonguri de plastic alb şi umbrele. Dar multe şezlonguri erau deteriorate, piscinele de copii erau mizerabile, nisipul murdar, iar apa de la mal era plină de alge şi de pietre. Da, este imposibil să modifici relieful marin din Cap Aurora, dar să cureţi plaja, să evacuezi mormanele de alge, să ai piscine curate şi şezlonguri funcţionale ar trebui să fie ceva normal. După o vizită de două ore pe plajă, în prima zi, nu am mai revenit acolo niciodată.
Hotelul nu avea acces la Internet, iar parcarea era total insuficientă pentru capacitatea de cazare.
Cu o zi îniante de plecare am descoperit că maşina mea avea o roată dezumflată. Meşterul de la vulcanizare mi-a spus, arătându-mi înţepătura: "Ai supărat pe cineva, nene?". Camera nu fusese spartă pe suprafaţa de rulare, ci "crestată" pe exterior.
"Explore The Carpathian Garden"!
