10:11 • Deputaţii din Comisia juridică au aprobat, luni, un amendament la Codul Penal prin care este introdusă şi definită înalta trădare săvărşită de preşedintele României, infracţiunea fiind sancţionată cu închisoare de la 15 la 25 de ani, propunerea venind în completarea textului constituţional.
Deputaţii din Comisia juridică au aprobat, luni, un amendament la Codul Penal prin care este introdusă şi definită înalta trădare săvărşită de preşedintele României, infracţiunea fiind sancţionată cu închisoare de la 15 la 25 de ani, propunerea venind în completarea textului constituţional.
ARTICOLUL 96. Potrivit lui Nicolicea, infracţiunea este prevăzută de articolul 96 din Constituţie în care se precizează că cele două Camere ale Parlamentului cu votul a cel puţin două treimi pot hotărî punerea sub acuzare a preşedintelui României pentru înaltă trădare. Deputatul PSD a subliniat că deşi înalta trădare se regăseşte în Legea fundamentală, ea nu avea susţinere în Codul Penal, iar prin amendamentele sale tocmai acest fapt a fost prevăzut definiţia şi pedeapsa pentru înaltă trădare. Astfel, după articolul 155, care defineşte trădarea în Codul Penal, a mai fost introdus un alineat care precizează că "înalta trădare este trădarea definită la articolul 155, dacă este săvârşită de preşedintele României". Pedeapsa este identică cu cea pentru trădare şi poate fi aplicată oricărui cetăţean de la 15 la 25 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi sau detenţie pe viaţă. Votul dat de deputaţi în Comisie a fost de nouă voturi pentru, patru împotrivă, aparţinând PD-L, şi o abţinere, care a aparţinut preşedintelui Comisiei, conservatorul Sergiu Andon. Camera Deputaţilor este decizională.
CE ESTE TRĂDAREA? Potrivit prevederilor Codului Penal, la articolul 155, trădarea este definită fapta cetăţeanului român sau a persoanei fără cetăţenie, domiciliată pe teritoriul statului român, de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizaţie străină ori cu agenţi ai acestora, în scopul de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea, suveranitatea sau independenţa statului, prin acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire a ocupaţiei militare străine, ori de subminare economică sau politică a statului, ori de aservire faţă de o putere străina, sau de ajutare a unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoase împotriva siguranţei statului şi se pedepseşte cu detenţiune pe viaţa sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. De asemenea, Constituţia României prevede la articolul 96, că Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Legea fundamentală mai prevede că de la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept, iar competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.