Alarmă/ Consumul de droguri se extinde în zonele rurale

Drogurile pot fi procurate din orice zonă a Capitalei, dar şi din farmacii, cum e cazul amfetaminelor. Spre deosebire de anii trecuţi, când traficul era specific anumitor cartiere bucureştene, fenomenul de consum a început să fie întâlnit şi în mediul rural, avertizează specialiştii. "Capitala se află pe primul loc în rândul consumatorilor de droguri, acestea putând fi procurate din toate zonele oraşului, dar şi printr-un telefon dat unui distribuitor care vine cu drogurile la domiciliu", a declarat într-o intervenţie Tv, medicul psihiatru expert în toxicomanii Cristian Bellu Bengescu.

Drogurile pot fi procurate din orice zonă a Capitalei, dar şi din farmacii, cum e cazul amfetaminelor. Spre deosebire de anii trecuţi, când traficul era specific anumitor cartiere bucureştene, fenomenul de consum a început să fie întâlnit şi în mediul rural, avertizează specialiştii. "Capitala se află pe primul loc în rândul consumatorilor de droguri, acestea putând fi procurate din toate zonele oraşului, dar şi printr-un telefon dat unui distribuitor care vine cu drogurile la domiciliu", a declarat într-o intervenţie Tv, medicul psihiatru expert în toxicomanii Cristian Bellu Bengescu.

LA DOMICILIU. Bengescu susţine că la nivel de consum "Capitala se află pe primul loc în rândul consumatorilor de droguri, acestea putând fi procurate din toate zonele oraşului, dar şi printr-un telefon dat unui distribuitor care vine cu drogurile la domiciliu". El a menţionat că în Bucureşti, ultima statistică indica 24.000 de consumatori injectabili, dependenţi, iar numărul acestora este în creştere. De asemenea, amfetaminele la care se ajunge, în general foarte greu, în baza unor reţete speciale, pot fi cumpărate destul de uşor, fiindcă "există căi de a ocoli reţeta". Mai grav este că părinţii care văd în ce hal suferă copilul se duc şi îi cumpără acestuia drogurile necesare pentru a-i calma suferinţa. Un fenomen îngrijorător este, în opinia lui Bengescu, şi faptul că a început să se constate "din ce în ce mai mult" consumul de droguri în mediul rural. "A venit unul mai isteţ de la oraş, le-a dat să guste şi aşa s-a creat dependenţa. Unul dintre ei merge, o dată pe săptămână, în oraş, să cumpere heroina", a spus medicul. Bengescu a explicat că, de foarte multă vreme, România nu mai este o ţară de tranzit, ci o ţară de consum. "Anul 1995 a fost primul an în care s-au înregistrat pacienţi dependenţi de droguri la unităţile spitaliceşti, dar, în urma anamnezelor unora dintre aceşti pacienţi, efectuate la Spitalul Alexandru Obregia, a reieşit că ei începuseră consumul din anii 1991/1992", a explicat Bengescu. Specialistul a tras un semnal de alarmă, explicând că media de vârstă a consumatorilor scade, iar cauze gen "l-a părăsit iubita", care par infantile, pot conduce la consum de stupefiante. "La orice supraveghere, dacă un copil vrea să ajungă la droguri, ajunge", a afirmat medicul. În ceea ce priveşte spitalizarea minorilor consumatori, aceştia nu pot fi internaţi dacă părinţii nu îşi dau acordul.

FLAGEL. Cristian Bengescu a subliniat că, pentru a renunţa la consum, persoanele care îşi doresc acest lucru trebuie să fie foarte motivate, "dar nu vor scăpa dacă nu au voinţă". "E nevoie de discuţii cu psihologul, pentru a vedea motivaţia lui de a renunţa la droguri. Toţi sunt recuperabili, dar întotdeuna există pericolul de a se întoarce", a spus medicul de la Spitalul Alexandru Obregia. Totodată, medicul a explicat că persoanele care au fost dependente se pot reîntoarce la o viaţă normală, după ce se vindecă atât de dependenţa fizică, dar şi de cea psihică. Cea fizică se poate trata la spital, unităţi spitaliceşti, însă cea psihică este mai greu de tratat. "Dacă dependenţa fizică e periculoasă, cea psihică este cumplită, durează un an, un an şi jumătate pentru a fi tratată, însă oricând poate recidiva", a spus medicul. Referindu-se la clinicile de tratament, doctorul Bengescu a atras atenţia că acestea sunt într-un număr foarte mic, în Bucureşti fiind două secţii, cu 25 de locuri la Spitalul Alexandru Obregia şi alte 25 de locuri la Iaşi. Vorbind despre modul în care consumatorii sunt percepuţi de societate, Bengescu a spus că aceasta respinge, în general, persoanele care se droghează, îi izolează, aceştia fiind trataţi cu apelative de genul "drogaţii ăştia". De asemenea, există un refuz de încadrare socio-profesională. Bengescu a mai spus că toxicomanii nu sunt periculoşi din cauza consumului, ci din cauza disperării şi durerii provocate de lipsa drogurilor, ei fiind nevoiţi să facă orice pentru a obţine drogul şi astfel se ajunge la unele acte de violenţă. Medicul a completat spunând că heroina este cel mai răspândit drog din România. Numărul de decese din cauza drogurilor este, de asemenea, în creştere, spune medicul de la Spitalul Obregia, printre cauze fiind supradozele, amestecul stupefiantelor cu alcool şi medicamente, dar şi calitatea heroinei amestecată de către dealeri cu praf de medicamente. Expertul a tras încă o dată un semnal de alarmă, atenţionând că drogurile reprezintă un fenomen periculos şi a punctat că "orice om care a întins mâna către drog a făcut primul pas către moarte".