Am întîlnit români fericiţi. La Londra, Roma şi Paris

Cel mai recent, dar cu siguranţă nu şi ultimul studiu elaborat de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale işi propune să ne dumirească de felul cum stă treaba în ceea ce priveşte rivalitatea dintre românii emigranţi. Şi sînt luaţi ca etaloane reprezentative cei care s-au stabilit în Spania şi cei care şi-au mutat domiciliul în Italia. Parcurs pe diagonală ai impresia că citeşti "Fata moşului cea cuminte şi fata babei cea urîtă” în ediţia adăugită şi revizuită de cei de la care am aflat, nu cu mult timp în urmă, că românii cei mai cunoscuţi din toata lumea sînt soţii Ceauseşcu, iar din Europa, respectiv Italia, Mutu, Dracula şi Ramona Bădescu.

Cel mai recent, dar cu siguranţă nu şi ultimul studiu elaborat de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale işi propune să ne dumirească de felul cum stă treaba în ceea ce priveşte rivalitatea dintre românii emigranţi. Şi sînt luaţi ca etaloane reprezentative cei care s-au stabilit în Spania şi cei care şi-au mutat domiciliul în Italia. Parcurs pe diagonală ai impresia că citeşti "Fata moşului cea cuminte şi fata babei cea urîtă” în ediţia adăugită şi revizuită de cei de la care am aflat, nu cu mult timp în urmă, că românii cei mai cunoscuţi din toata lumea sînt soţii Ceauseşcu, iar din Europa, respectiv Italia, Mutu, Dracula şi Ramona Bădescu.

Conform sondajului efectuat acasă la repondenţi, Spania ar cam fi "fruntea” în timp ce Italia s-ar multumi, în acest context, cu o parte anatomica la fel de bombată, dar plasată mult mai jos. De ce? Fiindcă în urma răspunsurilor primite s-a constatat că în Spania românii sînt fericiţi că pot lucra în construcţii zi lumină ( 29%), fiindcă sînt lasaţi să facă menajul, curăţenia şi întreţinerea curentă pentru angajatorii iberici (14%) iar zece la sută au onoarea deosebită de a fi barmani, bucatari, ospatari şi vanzători ambulanţi sau staţionari.

Spre deosebire de conaţionalii lor stabiliţi în ţara coridelor, "italienii” au de ce să se plîngă. Conform sondajului, sînt de cinci ori mai mulţi ţigani, au fost mai amăreşteni fiindcă au plecat de la salarii mai mici in România, nu prea sînt dispuşi să muncească mai mult pentru un un ban în plus şi nici nu prea cred că munca e braţară de aur.

Pe parcursul anilor, în timpul periplurilor mele de-a lungul şi de-a latul Mapamondului, am întîlnit sute de români făcînd te miri ce acolo unde nu te aştepţi. Crupieri de top în casinourile din Las Vegas sau Reno, antreprenori de succes în buricul Parisului, balerini ovaţionaţi pe toate şcenele lumii, directori de opere renumite, salvatori de vieţi în dezastrele Nord Americane cu palmarese de invidiat, profesori ale căror cuvinte sînt aşteptate ca o binecuvîntare de generaţii intregi de studenti, miloanari care pot să demostreze cum au făcut prima cifră cu şase zerouri, manageri vînaţi de toţi giganţii economici ai lumii.

Cu toţii au reuşit în viaţa, desparţirea de ţara natală fiind catalizatorul bunăstarii şi împlinirii profesionale. Cu toate acestea, nu l-am văzut pe nici unul plutind de fericire că a întîlnit şansa vieţii acolo unde poate că nu-i era locul.

De aceea , aştept ca următorul studiu elaborat de agenţia responsabilă cu "asigurarea suportului informativ necesar deciziilor şi optimizării actului de guvernamental precum şi creşterea transparenţei în administraţia publică” să-mi spună, riguros argumentat cu procente, marje de eroare şi eşantioane reprezentative, unde pot întîlni români cu adevarat fericiţi. Dar în România dacă se poate…
Material exclusiv online care apare la orele 18 fix