Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un grup de cercetători americani, de la Universitatea Harward, susţine că a descoperit metode de a activa mecanisme care permit organismului să lupte mai bine impotriva imbătrănirii. Potrivit studiului lor, apărut in revista Cell, restricţia in calorii ar fi un răspuns molecular la stres pentru a prezerva funcţiile celulare esenţiale, ajutănd astfel corpul să lupte mai bine impotriva bolilor legate de imbătrănire.
Un grup de cercetători americani, de la Universitatea Harward, susţine că a descoperit metode de a activa mecanisme care permit organismului să lupte mai bine impotriva imbătrănirii. Potrivit studiului lor, apărut in revista Cell, restricţia in calorii ar fi un răspuns molecular la stres pentru a prezerva funcţiile celulare esenţiale, ajutănd astfel corpul să lupte mai bine impotriva bolilor legate de imbătrănire.
âFĂNTĂNA TINEREŢII". Se pare că cercetătorii ştiau de decenii că o puternică reducere a aportului in calorii permite in mod categoric prelungirea vieţii organismelor, insă nu ştiau din ce motiv. Cercetătorii de la Facultatea de medicină a Universităţii Harvard (Massachusetts, nord-est) cred că au găsit o explicaţie. Experimente in laborator cu celule umane au arătat că o reducere a aportului in calorii, păstrănd insă nutrimentele, a declanşat o reacţie in lanţ in mitocondrie, centrala de energie a celulei. Această reacţie a antrenat o acumulare de coenzime numite NAD (nicotinamidadinucleotid). Acestea au dopat la răndul lor activitatea enzimelor create de două gene, SIRT3 şi SIRT4, care sunt legate pentru prima dată de supravieţuirea celulară, a subliniat David Sinclair, un biolog molecular de la Harvard şi principal autor al studiului.Acest proces se traduce printr-o intărire a mitocondriei şi o sporire a energiei produse, insoţite de o incetinire a procesului de imbătrănire celulară, a explicat el. âIn acest experiment am observat că mecanismul normal de sinucidere celulară este incetinit in mod notabil", a adăugat David Sinclair cu referire la faptul că celulele sunt programate să moară in cadrul procesului normal de imbătrănire şi regenerare.
SE CAUTA MECANISME. Oamenii de ştiinţă consideră de mult timp probabilă relaţia intre stresul provenit din oxidarea celulară, afecţiunile provocate ADN-ului mitocondriei şi moartea celulelor. Medicina a stabilit deja legături intre afecţiuni ale mitocondriei şi boala Alzheimer, atacuri cerebrale, probleme cardiovasculare şi diabet. âNu ştim incă sigur care mecanism in special este activat de nivelul coenzimelor NAD şi in consecinţă nu cunoaştem acţiunea celor două gene SIRT3 şi SIRT4", a subliniat David Sinclair. Ceea ce este sigur insă este că âmitocondriile sunt garanţi ai supravieţuirii celulelor", a spus el. âDacă am putea creşte nivelul coenzimelor NAD in mitocondrie, care la răndul său ar stimula genele SIRT3 şi SIRT4, celula nu ar mai avea nevoie de nimic altceva o perioadă de timp", intărziind astfel imbătrănirea lor, a estimat biologul american .
Citește pe Antena3.ro
