Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul a-nceput cu ştiri abominabile despre nenorocirea albă care s-a abătut. Domnul de la pupitrul de ştiri raportează naţiunii, îngrijorat, că 42 de turişti români sunt blocaţi într-un hotel de Bulgaria, din cauza omătului care s-a aşternut în nesimţire.
Anul a-nceput cu ştiri abominabile despre nenorocirea albă care s-a abătut. Domnul de la pupitrul de ştiri raportează naţiunii, îngrijorat, că 42 de turişti români sunt blocaţi într-un hotel de Bulgaria, din cauza omătului care s-a aşternut în nesimţire. Pe banda din stânga jos a ecranului scrie că erau 24. Tot la ştiri am văzut un film. Al accidentului de avion de pe Otopeni. Îşi dădeau cu părerea doi pasageri ai zborului. Pe unul l-am văzut în carne şi oase la tv. Celuilalt i-am auzit doar vocea. Am apreciat gestul televiziunii de a le oferi spaţiu de emisie amândurora. Pentru că părerile erau împărţite, deşi avionul era unul singur. Corect, deci etic şi deontologic era să-i lase pe ambii să-şi expună opiniile.
Ca un fel de drept la replică. Primul zicea că panica n-a fost chiar aşa mare, în sensul că lumea nu şi-a smuls părul din cap. Toţi erau concentraţi asupra celui mai scurt traseu către ieşirea de urgenţă. Întrebările inteligente şi bine plasate ale reporterului făceau referire la cuvintele de încurajare adresate de pilot pasagerilor. Pasagerul-voce a declarat franc că nu ştie dacă au existat, dar că şi în cazul în care pilotul ar fi rostit totuşi ceva blândeţuri de atmosferă, lui puţin i-ar fi păsat pentru că nu era atent decât la cum poate ajunge mai repede la ieşirea de urgenţă. Sigur, asta a întristat un pic televiziunea. Ei şi-ar fi dorit să redea povestea de îmbărbătare a pilotului care, fireşte, în situaţia aia de cod roşu, răsfoia probabil manualul de bune-maniere în caz de criză. Martorul-imagine a zis că a fost jale şi prăpăd. Acestuia i-am văzut faţa la tv. El a fost cel care ne-a dat sângele după care tânjeam cu toţii, chiar dacă acesta n-a curs, din fericire, în realitate. Am înţeles în sfârşit diferenţa dintre televiziunea din epoca tovărăşistă şi cea modernă: atunci era o idioţenie uniformă, pentru toţi, iar azi avem câte o idioţenie uriaşă pentru fiecare-n parte!
Citește pe Antena3.ro
