Catalina Ponor, un martisor printre jucarii

Stim cu totii cine e Catalina Ponor. Toti care am plans cu lacrimi sincere cand se intona Imnul national cu ea pe treapta cea mai inalta a podiumului!

La doar cativa anisori, campioana titrata de astazi se ruga de mama ei, Carmen, s-o lase sa faca gimnastica. Azi asa, maine asa, pana cand a convins-o, si Catalina facea cunostinta cu sala. Pasea, la-nceput timid, intr-o lume care se va lasa, mai tarziu, cucerita de micuta indrazneata si hotarata. La 9 ani castiga deja primul premiu, la un concurs de gimnastica local. Antrenamentele continua, zilnic. Catalina, ambitioasa si sigura pe sine, stia ca pentru ea sunt puse deoparte medalii care o asteapta, cuminti, sa le ridice. Asa ca se dedica trup si suflet… salii de gimnastica. In 2002, Catalina se alatura Lotului Feminin de Gimnastica, antrenat de Mariana Bitang si Octavian Belu, cei care-i vor fi alaturi fetitei pricepute si ambitioase in drumul spre glorie.

DE CE O IUBIM PE CATALINA. O iubim pe Catalina pentru ca e campioana. Pentru ca ne da voie sa ne mandrim cu ea, acasa si peste hotare. Ne mandrim cu ea pentru ca ne da voie sa ne-alaturam numele de al ei, in virtutea faptului ca suntem cu totii romani. Pentru ca ne-am inchipuit ca nu Catalina a castigat medalia de aur, ci Romania, care e si a noastra. Asa cum e si Catalina, vrea, nu vrea. Dar Catalina nu e doar o himera de-o zi, eventual de doua, cat dureaza entuziasmul general. Catalina nu e doar "sportiva". E o fata frumusica nevoie mare, cu ochi mari, cu suvite blonde, cu breton, care-si coloreaza unghiile cu oja roz, care se da cu parfum de zmeura, careia ii plac jucariile de plus si care, in curand, implineste frumoasa varsta de 18 ani. La vara…

MARTISOR DE JUCARIE. Si daca tot e luna lui Martisor, ne-am gandit sa-i facem Catalinei un cadou de jucarie. Un martisor de jucarie pentru alt martisor, Catalina insasi. Pentru ca nu-i neaparata nevoie s-asteptam sa treaca Europenele din mai ca sa ne-amintim de Catalina, am cautat-o la Deva si-am aflat, spre bucuria noastra, ca vine la Bucuresti in curand. Evident, la antrenamentele dinainte de Europenele de la Debrecen, din Ungaria.

CATALINA, LA BUCURESTI. Am stabilit sa ne vedem intr-o duminica. Sa ne jucam si sa-i facem poze. S-o transformam, pentru o zi, din sportiva numarul unu intr-o tanara, undeva intre copilarie si adolescenta, care sa ne-arate cum e ea cand nu e in sala, cand nu poarta costumul de gimnastica, cand nu trebuie sa respecte indicatiile antrenorilor. O tanara intr-o zi de vacanta, din luna lui Martisor. Si Catalina a fost de acord. Surpriza noastra a fost si mai mare cand am auzit ca n-o sa ne-ntalnim doar cu ea, ci si cu familia ei, venita pentru o zi de la Constanta.

HOTELUL E ACASA. Am mers la hotel, s-o luam pe Catalina. Am batut, cuminti, la usa. Catalina n-avea timp sa ne deschida, asa ca ne-a invitat sa dam buzna. Ceea ce am si facut, cu o usoara retinere. Cu teama celui care se trezeste ca are privilegiul sa fure o farama din intimitatea… nu a unei vedete. I-am face din nou o nedreptate, daca am numi-o asa. Din intimitatea unei campioane. Unui trup plapand care e-n stare sa-i faca si pe rusi, si pe chinezi, si pe americani, cel putin pentru cateva clipe, sa plece capetele in fata Romaniei. La intrare nu ne-a-ntampinat Catalina, ci un iz de… acasa. Parfumuri de toate felurile si culorile, farduri intinse peste tot, bluzite cu paiete sau fara, cizme cu toc inalt, albe, negre si rosii, telefoane mobile care taraiau neputincioase de sub maldarul de haine aruncate alandala pe paturi, casetofoane, casti, fotografii, suveniruri adunate de prin deplasari si cate si mai cate. Un mic budoar de domnisorele campioane, caci camera o-mparte cu Monica Rosu.

DESPRE MAIMUTOAIE. Toate ca toate, dar camera era ticsita cu maimutoaie. Multe maimutoaie: "Imi plac jucariile de plus la nebunie". Credeti ca ne pacalea? Da’ de unde. In clipa urmatoare am si vazut-o ca se urca pe-un fotoliu (oare ce-o face, ne-ntrebam) si desprinde o maimuta de jucarie, mov. "Uite cum face asta!". Si "aia" facea cam cum face orice maimuta. Caraia din toate-ncheieturile, iar Catalina se-amuza teribil facand demonstratia publicului. Restul de inimioare roz si rosii, ursuleti si alte pisicute zaceau prin camera, fiecare acolo unde-i lasase intamplarea.

GARDEROBA, O PROBLEMA. I-am spus Catalinei ca e martisor. Si ca trebuie sa fie rosie. Si alba. Atat ne-a trebuit. In secunda doi, mama, fiica si colegele au inceput "sapaturile". Ne-ntrebam daca n-am gresit c-am dat tonul… Ca treaba nu se limita doar la camera Catalinei. In cateva clipe fusesera alertate si restul fetelor din Lot. Si fiecare se prezenta, pe rand, cu oferta. Asta printre picaturi. Pentru ca Monica si Alexandra isi mai aruncau privirile si spre oglinda. Ca fetele, nu? Doar aveau program de Mall. De shopping. De voie. De distractie. "O zi in oras", cam asa ar suna. Si dupa ce o lasam noi pe Catalina-n ale ei, urma sa mearga si ea dupa fete. "Dam o raita prin magazine si, cine stie, poate mergem si la un film dup-aia. Vedem noi".

CU MASINA PRIN BUCURESTIUL NINS. Afara se pornise ninsoarea. Ne-am suit in masini. Noi cu "martisorul", fetele cu familia Catalinei. Ne-au rugat sa le lasam si pe ele la Mall, ca nu cunosc orasul. Am pornit apoi spre studio. Intre timp, Cata avea chef de muzici. "Imi place muzica la nebunie. Ascult tot timpul. Merg si casetofonul, si televizorul pe-un program de muzica si mai ascult si-n casti". Ca tot era "la-nghesuiala", am zis ca-i momentul s-o-ntrebam ce nu o-ntreaba lumea de obicei. Adica altceva decat ce o obliga "aia" sa manance ca sa se mentina-n forma, cate ore doarme pe noapte, cat de dor ii e de casa si cate sacrificii "inumane" face ca s-auda Imnul national inchinat ei.

CATALINA PONOR. "Sunt teribil de energica. Nu-mi ajung antrenamentele ca sa-mi descarc bateriile. Trebuie mereu sa fac ceva. Si-n somn, daca s-ar putea". Catalina e in clasa a XI-a. Cand pleaca de la Deva, isi face temele prin fax, ca si colegele ei. Astea sunt regulile, atunci cand esti sportiv de performanta. Ii place sa inoate, ii place sa danseze. N-are timp de dragoste. Si nici chef, deocamdata. "Sa nu crezi ca nu m-au sunat o gramada de indivizi. Ca daca am aparut la televizor, s-au si gandit ca n-ar da rau. Da’ nu ma intereseaza acum". Cu prietenele vechi din Constanta se vede in vacanta. In iarna, Catalina a fost la Azuga, unde au venit si ele si-au depanat amintiri din copilarie: "Cum era la scoala, ce nazbatii faceam, cum ii enervam pe profesori, d-ale noastre". Stop! Si-a adus aminte ca, de cand a slabit, nu-i mai vin blugii de nici o culoare. "Stai s-o sun pe Mona sa-mi ia si mie o curea, ca-mi cad astia de pe mine!" O data problema rezolvata, ne-ntoarcem la oile noastre. O-ntrebam despre fratele ei. "Face box acum. Cand era mic a facut si fotbal. Acum vorbim mai des ca-nainte. El a si fost plecat in strainatate pentru o vreme. Da’ acum ne sfatuim, ne povestim una, alta". In rest, Catalinei i-ar placea sa pozeze in reclame. "Imi place sa pozez. Ar fi dragut sa fiu imaginea vreunei firme, la un moment dat. Cine stie..."

IMAGINE DE MARTISOR. Pana atunci insa, Catalina a fost martisor pentru o zi. Un martisor intre jucarii. Vesela, copilaroasa, a stat cuminte la machiaj, la coafat, la poza. S-a descaltat, grijulie, sa nu rupa cu tocul cizmelor decorul din hartie. Maruntisuri, am zice. Numai ca sunt maruntisuri speciale. Maruntisuri de campion!

CURRICULUM VITAE

Nume: Ponor Prenume: Catalina Data nasterii: 20 august 1987 Locul nasterii: Constanta Ocupatie: Campioana Mondiala si Europeana Premii: Campioana Olimpica la barna, Atena 2004; Campioana Olimpica la sol, Atena 2004; Campioana Olimpica la barna si la sol, cu echipa, Amsterdam 2004; Tripla medialiata cu argint la Campionatul Mondial, barna, sol si cu echipa, Anaheim 2003.

JUCARII - Magazin Arlechino VESTIMENTATIE - Magazin Roxy si Mario Collection Unirea Shopping Center