China măreşte numărul soldaţilor în Tibet

China a intensificat măsurile de securitate din Tibet şi din regiunile învecinate, din cauza tulburărilor din zonă, şi a trimis întăriri militare, potrivit martorilor, pe fondul amplificării presiunilor

SECURITATE. Convoaie militare se îndreptau către Tibet, iar din ce în ce mai mulţi soldaţi sunt prezenţi în regiunile din vest, unde trăiesc minorităţi tibetane, potrivit unui martor, jurnaliştilor şi asociaţiilor protibetane. Georg Blume, de la cotidianul german Die Zeit, unul dintre ultimii jurnalişti occidentali care au fost expulzaţi din Lhassa, a vorbit despre o prezenţă militară masivă în capitala tibetană. "Am văzut un convoi de cel puţin 200 de camioane, cu 30 de militari fiecare dintre ele, deci aproximativ 6.000 de militari, în mişcare, într-o singură zi", a declarat Blume pentru BBC, înainte de a părăsi Lhassa, joi dimineaţă. În vestul Chinei, un reporter BBC a văzut peste 400 de vehicule militare care se îndreptau, în convoaie de până la 80, către Tibet. Unii soldaţi aveau arme automate, cu baionete, alţii scuturi şi alte echipamente folosite pentru a înăbuşi revoltele. Jurnaliştii BBC au vorbit şi despre un tren care transporta 24 de vehicule, printre care camioane şi maşini de teren, care se îndrepta spre Tibet, la frontiera dintre provinciile Qinghai şi Gansu. Pe vehicule scria "Forţa de reacţie rapidă a poliţiei militare chineze". Un alt martor, un jurnalist străin, a declarat că a văzut miercuri, în Sichuan (sud-vest), numeroase vehicule militare cu soldaţi, deplasându-se de-a lungul şoselelor care permit accesul în Tibet.

CIOCNIRI SÂNGEROASE. Miercuri, poliţia din districtul Ngawa, un district tibetan din Sichuan, unde a avut loc o manifestaţie sângeroasă duminică, patrula cu maşini echipate cu megafoane, cerându-le organizatorilor să se predea, a anunţat asociaţia "Campania pentru un Tibet Liber". Un alt semn al tensiunii, în oraşul Chengdu, capitala Sichuanului, la peste 200 de kilometri de Ngawa, scutierii patrulau pe străzile din cartierul tibetan. În acelaşi timp, presiunile internaţionale s-au intensificat. Premierul britanic Gordon Brown s-a declarat dispus miercuri să îl întâlnească pe Dalai Lama în cursul următoarei vizite a acestuia la Londra, un anunţ descris drept "profund îngrijorător" de Beijing. Brown a adăugat că a discutat telefonic în cursul dimineţii de miercuri cu omologul său chinez Wen Jiabao. "Premierul chinez mi-a spus că ar fi dispus să lanseze un dialog cu Dalai Lama cu două condiţii, pe care Dalai Lama le-a îndeplinit deja: să nu susţină independenţa completă a Tibetului şi să renunţe la violenţă", a explicat el. Premierul autralian Kevin Rudd, care urmează să meargă în prima sa vizită oficială în China luna viitoare, a făcut din nou apel către Beijing să dea dovadă de reţinere. La rândul său, secretarul de stat francez pentru drepturile omului, Rama Yada, a cerut miercuri seară Chinei să îi "întindă mâna lui Dalai Lama" şi să respecte tibetanii. Manifestaţiile au început în 10 martie, cu ocazia celei împlinirii a 49 de ani de la revolta antichineză din Lhassa, din 1959. Beijingul îl acuză pe Dalai Lama că a orchestrat protestele de vineri, din capitala tibetană, pentru a sabota Jocurile Olimpice de la Beijing, din luna august. Ciocnirile din Lhasa s-au soldat cu 13 morţi vineri, potrivit bilanţului oficial. Tibetanii în exil vorbesc însă de 100 de morţi, nu numai în Tibet, ci şi în alte regiuni, unde manifestaţiile s-au extins.