Columbus a fost trimis spre Staţia Spaţială Internaţională

11:18 • Laboratorul european Columbus a fost trimis, cu naveta Atlantis, către Staţia Spaţială Internaţională. Livrarea s-a făcut cu o întârziere de două luni, notează lenta.ru. De asemenea, presa rusă notează că această realizare va însemna un pas cheie pentru misiunile europene în spaţiu.

LANSARE FĂRĂ PROBLEME. Atlantis a fost lansată de la Centrul Spaţial Kennedy, din apropiere de Cap Canaveral (Florida), la ora programată, 19.45 GMT (21.45, ora României), cu şapte astronauţi la bord, printre care francezul Leopold Eyharts şi germanul Hans Schlegel. "Vă doresc să aveţi o misiune reuşită şi să vă întoarceţi în siguranţă", a spus directorul de zbor, Dough Lyons. La un minut de la lansare, naveta atinsese deja de două ori viteza sunetului, 2.224 kilometri pe oră. La două minute de la decolare, cele două rachete de susţinere, care asigură 80% din puterea iniţială, s-au separat şi au căzut în Atlantic, de unde vor fi recuperate. Naveta şi-a continuat zborul, propulsată de trei motoare criogenice, ajungând pe orbită la 8,30 minute de la lansare, iar cu puţin timp înainte rezervorul extern s-a detaşat şi a căzut în ocean. Atlantis şi-a început apoi călătoria pentru a ajunge la ISS, la 350 kilometri deasupra pământului, unde va amara sâmbătă la ora 17.25 GMT (19.25, ora României). "Este o zi mare pentru Europa spaţială", a declarat Jean-Jacques Dordain, directorul general al ASE, Agenţia Spaţială Europeană, într-o conferinţă de presă susţinută alături de Michael Griffin, directorul NASA şi de alţi responsabili. "Acum, că avem propriul laborator pe orbită, ASE este un partener vizibil şi concret al ISS", a adăugat el. Pentru Michael Griffin, "nicio lansare a unei navete nu poate avea un impact mai mare decât cel al trimiterii Columbus pe ISS, pentru că acest laborator asigură staţiei o veritabilă participare şi capacitate ştiinţifică internaţională". Odată cu integrarea laboratorului lor în ISS, europenii au devenit coproprietari ai staţiei.

MISIUNE PRELUNGITĂ? Doar Statele Unite şi Rusia dispun de laboratoare proprii, singurule avantposturi orbitale pentru experimente ştiinţifice, făcute în condiţii de microgravitate şi considerate esenţiale pentru pregătirea explorării spaţiale cu oameni la bord a planetei Marte. Columbus va permite realizare a sute de experimente, în special în domeniile biotehnologiei, medicinei, materialelor şi fluidelor, ceea ce înseamnă creşterea considerabilă a capacităţii de cercetare a ISS. Misiunea, care va dura 11 zile, dintre care opt la ISS, s-ar putea prelungi cu 24 de ore. Trei ieşiri pe orbită, de şase ore şi jumătate fiecare, sunt programate pentru instalarea şi activarea Columbus. Columbus, un modul cilindric de şapte metri lungime şi 4,5 metri în diametru, poate găzdui până la trei persoane. Construcţia sa, al cărei cost ajunge la 1,3 miliarde de euro, a fost începută în 1992, cu mai mulţi ani întârziere. Columbus ar fi trebuit trimis către ISS la sfârşitul anului 2004, dar accidentul navetei Columbia, în februarie 2003, a amânat lansarea. Germania are cea mai importantă contribuţie în acest proiect, din care a finanţat 41%, urmată de Italia (23%) şi Franţa (18%). Laboratorul japonez Kibo, programat a fi al patrulea în ISS, urmează să fie livrat în mai multe părţi, fiind nevoie de trei zboruri, iar primul este planificat pentru 11 martie. ISS este un proiect de 100 miliarde de dolari, la care participă 17 ţări, dintre care 11 membre ale Agenţiei Spaţiale Europene.