Criza sănătăţii în Europa de Est şi noul regim al drogurilor

În ultimii 10 ani creşterea problemelor de sănătate legate de consumul de droguri şi un răspuns limitat faţă de aceste probleme în Europa de Est a dus la o creştere de proporţii epidemice a îmbolnăvirilor de SIDA şi hepatită. Înainte de o întrunire la nivel înalt a ONU în care urmează să se determine viitoarele linii directoare ale unei politici globale în ceea ce priveşte drogurile, Reţeaua Euroasiatică de Reducere a Efectelor negative ale drogurilor (EHRN - Eurasian Harm Reduction Network) a publicat un nou raport prin care solicită identificarea unor soluţii practice fundamentate atât în ştiinţă cât şi în principiul repsectării drepturilor omului.

EHRN a examinat progresul în acest domeniu realizat de patru state est-europene, Rusia, Ucraina, Georgia şi Lituania, state care au cunoscut o creştere majoră a problemelor legate de consumul de droguri. Astfel, Rusia şi Ucraina se numără în prezent printre statele cu cei mai mulţi consumatori de droguri injectabile din lume. Între 1% şi 2% din totalul populaţiei acestor ţări îşi injectează droguri, iar atât în Rusia cât şi în Ucraina, se înregistrează cele mai mari rate de îmbolnăvire de SIDA şi diverse tipuri de hepatită din lume, în rândul acestui segment al populaţiei care foloseşte droguri injectabile.

Spectrul declanşării unei pandemii HIV în populaţia acestor ţări a dus la o serie de îmbunătăţiri a regimului drogurilor prin implementarea unor programe menite să ofere asistenţă medicală şi socială persoanelor care suferă din cauza dependenţei de droguri.

Deşi rezultatele obţinute până în prezent demonstrează că programele de oferire a seringilor de unică folosinţă, terapiile opioide de substituţie a drogurilor şi alte tipuri de alternative la pedeapsa cu închisoarea pentru consumatorii de droguri au ca rezultat costuri sociale mai reduse, aplicarea acestor programe în estul Europei continuă să fie subiect de dispută pentru autorităţi, motiv pentru care doar aproximativ 2% dintre dependenţii de droguri au acces la astfel de programe speciale.

Astfel, tratamentul adecvat pentru dependenţii de droguri este disponibil doar pentru 1,9% - 10% dintre cei care au nevoie în aceste patru ţări est-europene. În timp ce Lituania, Georgia şi Ucraina au reuşit să-şi îmbunătăţească accesul la metode moderne de tratament pentru dependenţii de droguri, Rusia continuă să interzică aceste metode eficiente şi cu costuri sociale reduse de a-i ajuta pe narcomani.

Noul raport EHRN ce a fost intitulat 'Impactul regimului drogurilor asupra sănătăţii şi drepturilor omului în Europa de Est: 10 ani după ce Şedinţa Specială a Adunării Generale a ONU cu privire la droguri', atrage atenţia asupra necesităţii unor abordări mai echilibrate asupra regimului drogurilor în care fondurile alocate pentru proiecte de sănătate publică şi respectare a drepturilor omului în ceea ce-i priveşte pe consumatorii de droguri să fie egale cu fondurile alocate reducerii traficului de droguri.

În noul raport EHRN se precizează că:

· În Georgia, Lituania, Rusia şi Ucraina se înregistrează o creştere rapidă a numărului consumatorilor de droguri şi a problemelor asociate consumului de droguri în ultimii ani.

· Numărul persoanelor înregistrate oficial drept consumatori de droguri s-au dublat în Lituania şi Rusia.

· În Georgia, Rusia şi Ucraina regimul drogurilor şi fondurile alocate se concentrează în exclusivitate asupra reducerii traficului de droguri, neglijând investiţiile în programe menite să ofere asistenţă medicală şi socială persoanelor care suferă din cauza dependenţei de droguri.

· În Lituania se înregistrează un echilibru mai bun între acţiunile de oprire a traficului de droguri şi cele de reducere a cererii de droguri în rândul narcomanilor.

· Georgia rămâne singura ţară dintre cele patru în care consumul de droguri este considerat o infracţiune. Amenzile pentru consumatorii de droguri pot depăşi cu 200% salariul mediu anual.

· În toate cele patru ţări foarte multe persoane sunt închise pentru infracţiuni legate de droguri, dintre care foarte puţini au acces la programe de reducere a efectelor drogurilor asupra sănătăţii, în condiţiile în care rata de infectare cu virusul HIV în sistemul penitenciar este foarte ridicată.

· În Georgia şi Rusia nu există nici un fel de pedeapsă alternativă închisorii pentru infracţiunile faţă de regimul drogurilor, în timp ce în Lituania şi Ucraina există proiecte legislative în acest domeniu.

· În Rusia şi Ucraina consumatorii de droguri sunt supuşi unor abuzuri psihologice şi fizice din partea poliţiei.

· Deşi atât Georgia cât şi şi Rusia şi Ucraina au ratificat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, nu se ţine cont de drepturile omului în contextul regimului drogurilor.

· În Rusia şi Ucraina trăiesc 90% dintre cei 1,5 milioane de est-europenii infectaţi cu HIV, iar dintre aceştia între 60%-80% consumă droguri injectabile

Sursa: Agerpres