Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În 4 aprilie 1974, la ora 4 dimineaţa, Turcia a invadat Ciprul, care este divizat pe criterii etnice de atunci. Invazia a avut loc după o lovitură de stat a Gărzii Naţionale cipriote, sprijinită de Atena, care urmărea unificarea insulei cu Grecia. Ca rezultat, au murit 5.000 de oameni, alţi 1.600 au fost daţi dispăruţi, s-au înregistrat 200.000 refugiaţi, dintr-o populaţie de 600.000. La 34 de ani după invazie, armata turcă încă ocupă 37,4% din teritoriul cipriot, păstrând permanent 35.000 de soldaţi şi făcând din Nicosia singura capitală divizată din Europa.
În 4 aprilie 1974, la ora 4 dimineaţa, Turcia a invadat Ciprul, care este divizat pe criterii etnice de atunci. Invazia a avut loc după o lovitură de stat a Gărzii Naţionale cipriote, sprijinită de Atena, care urmărea unificarea insulei cu Grecia. Ca rezultat, au murit 5.000 de oameni, alţi 1.600 au fost daţi dispăruţi, s-au înregistrat 200.000 refugiaţi, dintr-o populaţie de 600.000. La 34 de ani după invazie, armata turcă încă ocupă 37,4% din teritoriul cipriot, păstrând permanent 35.000 de soldaţi şi făcând din Nicosia singura capitală divizată din Europa.
1974. Agenţia Română de Presă Agerpres.Se lucra în două ture, de dimineaţă, de la ora 7 până la 15,00, şi de după amiază, de la 14,30 până la ora 22,00. Informaţiile veneau pe telexuri, care erau adunate toate într-o mare hală. Transmiteau ştiri din toată lumea şi erau, parcă, 38 la număr, din diverse ţări şi continente.Redactorii veneau şi îşi luau sulurile de hârtie cu ştirile bătute pee le şi treceau la descifrat.Dacă în cursul zilei totul decurgea mai rapid, seara lucrurile mergeu lent. Ultimele informaţii de pe mapamond erau băgate în informările ce plecau la conducereade partid şi de stat pe la ora 20,30. De la această oră şi până dimineaţa, atunci cînd veneau redactorii de serviciu, telexurile băteau toată noaptea ştiri, la agenţiile mai importante rolurile de hârtie scrise peste noapte având metri buni. Aşa s-au întâmplatlucrurile şi pe 4 aprilie 1974. După ce şi-au făcut tacticoşi "nechezolul”, redactorii au trecut la treabă şi au parcurs ştirile.Invazia a avut loc la ora 4 dimineţa, prima agenţie care a anunţat a fost MEN, care într-un flash de câteva rânduri dădea ştirea intrării turcilor în Cipru. Ei bine, până a fost tradusă, vizată, redactată, multiplicată şi transmisă lui Nicolae Ceuşescu a trecut ceva timp, astfel că acest a aflat de ea abia pe la ora 9. A urmat o chelfăneală trasă şefilor agenţiei, Ion Cumpănaşu, Adrian Ionescu şi Nicolae Puicea pentru această nepermisă întârziere, după care s-a trecut la măsuri radicale. A fost introdusă tura de noapte, astfel ca totul să fie acoperit. Ce chin a urmat pentru redactori e greu de imaginat.
1974. Agenţia Română de Presă Agerpres.Se lucra în două ture, de dimineaţă, de la ora 7 până la 15,00, şi de după amiază, de la 14,30 până la ora 22,00. Informaţiile veneau pe telexuri, care erau adunate toate într-o mare hală. Transmiteau ştiri din toată lumea şi erau, parcă, 38 la număr, din diverse ţări şi continente.Redactorii veneau şi îşi luau sulurile de hârtie cu ştirile bătute pee le şi treceau la descifrat.Dacă în cursul zilei totul decurgea mai rapid, seara lucrurile mergeu lent. Ultimele informaţii de pe mapamond erau băgate în informările ce plecau la conducereade partid şi de stat pe la ora 20,30. De la această oră şi până dimineaţa, atunci cînd veneau redactorii de serviciu, telexurile băteau toată noaptea ştiri, la agenţiile mai importante rolurile de hârtie scrise peste noapte având metri buni. Aşa s-au întâmplatlucrurile şi pe 4 aprilie 1974. După ce şi-au făcut tacticoşi "nechezolul”, redactorii au trecut la treabă şi au parcurs ştirile.Invazia a avut loc la ora 4 dimineţa, prima agenţie care a anunţat a fost MEN, care într-un flash de câteva rânduri dădea ştirea intrării turcilor în Cipru. Ei bine, până a fost tradusă, vizată, redactată, multiplicată şi transmisă lui Nicolae Ceuşescu a trecut ceva timp, astfel că acest a aflat de ea abia pe la ora 9. A urmat o chelfăneală trasă şefilor agenţiei, Ion Cumpănaşu, Adrian Ionescu şi Nicolae Puicea pentru această nepermisă întârziere, după care s-a trecut la măsuri radicale. A fost introdusă tura de noapte, astfel ca totul să fie acoperit. Ce chin a urmat pentru redactori e greu de imaginat.
Zidul divizării a fost demolat
Ciprioţii greci au început, în noaptea de joi spre vineri, să demoleze un zid care simboliză împărţirea insulei, pentru a permite deschiderea unui nou punct de trecere pe o strada emblematica a vechii Nicosii. Lucrările de demolare a zidului de pe strada Leda, o arteră comercială din centrul istoric al capitalei cipriote, au fost încheiate în jurul orei locale 3.00, la patru ore după sosirea buldozerelor în zona încercuită de poliţie şi armată. "Este un gest de bunăvoinţă din partea noastră, pentru a contribui într-o manieră pozitivă la deschiderea străzii Ledra”, a declarat Christodoulos Pashardes, purtător de cuvânt al guvernului cipriot. "Noul” punct de trecere este al şaselea care leagă Nordul (turcesc) de Sudul (grecesc) al insulei, după ce turco-ciprioţii au ridicat, în aprilie 2003, restricţiile de trecere pentru greco-ciprioţi. Vineri dimineaţa, sute de persoane, de la turişti la comercianţi, comentau favorabil evenimentul. "Aceasta va permite celor două comunitaţi să se întâlnească” în plin centrul orasului. În afară de retragerea din zonă a trupelor turce, mai trebuie demolate cazematele dezafectate şi detectată posibila prezenţă a unor mine antipersonal.
"Linia lui Attila", linia de separare
Începînd din 1983, a fost creată Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia.Prin creearea acestui nou stat, insula a fost divizată de o "linie verde" (aşa cum a denumit-o ONU), cunoscută şi ca "linia Attila" (după numele comandantului turc al forţelor de ocupaţie de la invazia din 1974 - Attila Sav), care uneşte oraşele Famagusta şi Lefka, trecând prin capitala Nicosia. "Linia lui Attila", cu o lungime de 180 de kilometri, concepută de Turcia, ca materializare a divizării Ciprului, privează Republica Cipru de 38% din teritoriu, în partea nordică. Ciprioţii trăiesc în două entităţi politice distincte: partea de Sud este controlată de ciprioţii greci, cea de Nord se află sub comanda turcilor din Anatolia.
Capitala, Nicosia, oraşul cel mai populat al insulei, numără peste 166.500 de locuitori în partea greaca şi aproape 40.000 în cea turcă.
Capitala, Nicosia, oraşul cel mai populat al insulei, numără peste 166.500 de locuitori în partea greaca şi aproape 40.000 în cea turcă.
Ledra mai tare decât militarii
Ciprul este puternic militarizat, în special în regiunea turcă, unde aproximativ 30.000 de militari anatolieni, sprijiniţi de blindate şi artilerie grea, alături de 5000 de militari ciprioţi-turci asigură securitatea. In zona greacă, sunt 15.000 de militari ai Gărzii cipriote şi 3000 de militari greci. În cele două baze britanice situate în sudul insulei - la Akrotiri şi Dhekelia - se afla 4000 de militari şi 6000 de civili britanici. "Linia verde" este păzită de un contingent al forţelor de pace ale ONU (UNFICYP), compus din 1400 de "căşti albastre". Reprezentanţii populaţiei turce şi ai celei elene au anunţat reluarea negocierilor de reunificare şi au decis redeschiderea vechii străzi comerciale Ledra. Acest demers are valoare simbolică, deoarece strada marchează frontiera dintre zona populată de turci şi cea grecească din Nicosia.
AEROPORT. Închiderea străzii comerciale Ledra din centrul istoric al capitalei Nicosia era un simbol al divizării insulei Cipru, iar redeschiderea acesteia constituie un semnal optimist privind reunificarea. Decizia a fost luată în cadrul negocierilor privind reunificarea Cipriului, mediate de emisarul special al ONU în Cipru, Michael Möller. Noul preşedinte cipriot, Dimitris Christofias, şi liderul turcilor din nodrul insulei, Mehmet Ali Talat, s-au reunit pe aeroportul părăsit din capitala insulei, un loc cu valoare simbolică, situat în zona tampon dintre cele două regiuni divizate. Pe aeroportul părăsit la învazie se află şi sediul misiunii ONU din Cipru.
SPERANŢE. Preşedintele Christofias, care a câştigat alegerile din 24 februarie, este foarte popular şi în rândurile ciprioţilor turci. Mulţi îl privesc drept simbol al speranţei într-o reunificare a insulei, în timp ce predecesorul său, Tassos Papadopoulos, nu reuşise să ajungă la progrese notabile în cadrul negocierilor cu partea turcă. Înainte de întrunirea cu liderul turcilor ciprioţi, Mehmet Ali Talat, preşedintele Christofias se arătase încă precaut faţă de aşteptările foarte ridicate ale populaţiei. "Nu putem pretinde totul şi nu putem spune că acum şi aici vom găsi soluţia. Nu dorim să adoptăm modelul Kosovo şi să afirmăm că nu mai e nimic de făcut dacă problema nu se rezolvă până în decembrie. Soluţia nu ar trebui căutată sub presiunea unui termen - limită. În 2004 am eşuat, aşa încât acum vrem să avem succes" - a declarat preşedintele cipriot. Reunificarea insulei din Marea Mediterană ar înlătura un important obstacol în calea aderării Turciei la Uniunea Europeană şi ar soluţiona, în acelaşi timp, multe tensiuni între Turcia şi Grecia. Politicienii au stabilit ca negocierile în vederea reunificării să fie continuate peste trei luni.
AEROPORT. Închiderea străzii comerciale Ledra din centrul istoric al capitalei Nicosia era un simbol al divizării insulei Cipru, iar redeschiderea acesteia constituie un semnal optimist privind reunificarea. Decizia a fost luată în cadrul negocierilor privind reunificarea Cipriului, mediate de emisarul special al ONU în Cipru, Michael Möller. Noul preşedinte cipriot, Dimitris Christofias, şi liderul turcilor din nodrul insulei, Mehmet Ali Talat, s-au reunit pe aeroportul părăsit din capitala insulei, un loc cu valoare simbolică, situat în zona tampon dintre cele două regiuni divizate. Pe aeroportul părăsit la învazie se află şi sediul misiunii ONU din Cipru.
SPERANŢE. Preşedintele Christofias, care a câştigat alegerile din 24 februarie, este foarte popular şi în rândurile ciprioţilor turci. Mulţi îl privesc drept simbol al speranţei într-o reunificare a insulei, în timp ce predecesorul său, Tassos Papadopoulos, nu reuşise să ajungă la progrese notabile în cadrul negocierilor cu partea turcă. Înainte de întrunirea cu liderul turcilor ciprioţi, Mehmet Ali Talat, preşedintele Christofias se arătase încă precaut faţă de aşteptările foarte ridicate ale populaţiei. "Nu putem pretinde totul şi nu putem spune că acum şi aici vom găsi soluţia. Nu dorim să adoptăm modelul Kosovo şi să afirmăm că nu mai e nimic de făcut dacă problema nu se rezolvă până în decembrie. Soluţia nu ar trebui căutată sub presiunea unui termen - limită. În 2004 am eşuat, aşa încât acum vrem să avem succes" - a declarat preşedintele cipriot. Reunificarea insulei din Marea Mediterană ar înlătura un important obstacol în calea aderării Turciei la Uniunea Europeană şi ar soluţiona, în acelaşi timp, multe tensiuni între Turcia şi Grecia. Politicienii au stabilit ca negocierile în vederea reunificării să fie continuate peste trei luni.
Citește pe Antena3.ro
