Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uite că s-a încheiat şi actuala ediţie a Eurovisionului. După săptămîni de frămantări, jocuri de glezne şi de culise, rivalităţi înăbuşite, televoting, teleshoping, rimel scurs pe obrăjorii necalificaţi în marea finală, lacrimi de fericire pentru premianţi. Bani frumoşi pentru organizare, repetiţii, promovare şi alte astfel de mizilicuri în valoare de sute de mii de euro. Poate două, poate trei. Pentru ce? Pentru un "frumos” loc 20 şi mandria, vorba şefului delegaţiei, de a fi "foarte mulţumit de prestaţia artistica a celor doi solişti români.” Foarte tare! Bestial! Nemulţumit ar fi fost domnia sa dacă ne-am fi clasat pe un dezonorant loc 21, pe un ruşinos 22, pe un penibil 23, pe un 24 de toată jena. Dar aşa?
Uite că s-a încheiat şi actuala ediţie a Eurovisionului. După săptămîni de frămantări, jocuri de glezne şi de culise, rivalităţi înăbuşite, televoting, teleshoping, rimel scurs pe obrăjorii necalificaţi în marea finală, lacrimi de fericire pentru premianţi. Bani frumoşi pentru organizare, repetiţii, promovare şi alte astfel de mizilicuri în valoare de sute de mii de euro. Poate două, poate trei. Pentru ce? Pentru un "frumos” loc 20 şi mandria, vorba şefului delegaţiei, de a fi "foarte mulţumit de prestaţia artistica a celor doi solişti români.” Foarte tare! Bestial! Nemulţumit ar fi fost domnia sa dacă ne-am fi clasat pe un dezonorant loc 21, pe un ruşinos 22, pe un penibil 23, pe un 24 de toată jena. Dar aşa?
Momentul în care mi-am dat seama că o să ne facem de rîs pe banii noştrii a fost chiar prezentarea României în marea finală de sîmbătă. Filmuleţul acela de cîteva secunde care a precedat apariţia pe scenă a fiecarei ţări. Noi n-am avut parte de fete drăguţe care să se plimbe prin parc, nici de acrobaţi puşi pe giumbuşlucuri. Culorile României au fost îmbrăcate de trei tineri prezentaţi repezindu-se cu faţa la un zid întocmai ca (scuzaţi) la un pisoar în momente de maximă urgenţ! Ba se si deschideau la prohab pentru a-şi scoate camaşile… Cu puţinre retuşuri, secvenţa ar fi putut fi folosită oricînd la o reclamă la bere sau la obiecte sanitare din porţelan de fiţe. Faptul că la sfîrşit flăcăii apar mult mai zîmbitori şi mai uşuraţi după ce şi-au schimbat cămăşile între ei ca în vestiarul de sport, nu a avut darul să atenueze cu nimic senzaţia de veceu la comun de cămin studenţesc.
Ceea ce a urmat pe şcenă, a fost, din păcate, o firească urmare a filmuleţului. Aşa prezentare, aşa prestaţie. Nu doresc să amintesc aici nici toaletele de naşi de botez de care au beneficiat "artiştii români” ai domnului Duma de la TVR şi nici "înalta calitate a actului interpretativ”, cum ar zice acelaşi realizator şi şef de delegaţie, fiindcă ziarele de profil le vor toca toata săptămîna. Ceea ce vreau să amintesc este faptul că nu s-a învaţat absolut nimic din precedentele ediţii ale competiţiei europene. Nu întîmplător Luminitţ Anghel ne-a adus cea mai bună clasare din istorie. Nu intamplător europenii fără neveste, cuscrii, cumnaţi, asociaţi, angajaţi sau ţiitoare din România au pus mîna pe celular şi au acordat Luminiţei şi băieţilor de la Sistem mai multe puncte decît şi-au imaginat vreodată. Nu ştiu cît a contat prestaţia vocală, dar show-ul, a făcut toţi banii. Şi concursul acesta asta vrea: spectacol! Atunci, în 2005 nu a contat că dintre vecini, numai românii din Moldova şi delfinii din Marea Neagră ne-ar fi acordat, teoretic, puncte.
Anul acesta ne-au votat numai capşunarii de peste Ebru şi fraţii de peste Prut. Aceştia din urmă într-un moment de naţionalism care o să-i pună rău cu fraţii de peste Volga ocupaţi pînă peste cap cu numaratoarea dar şi cu originea voturilor primite.
Ruşii au dorit cu ardoare să cîştige trofeul anul acesta şi s-au folosit probabil de toate mijloacele de a obţine voturi. Cu excepţia menţionată mai sus, nici o ex sovietică nu a mişcat în front. Poate de aceea, la unison, atît preşedintele cît şi premierul l-au felicitat imediat pe cîştigator luînd evenimentul ca pe o victorie personală. Faptul că ruşii, ca pe vremuri în cadrul URSS, nu au iertat nimic trăgînd în "tot ce mişcă” nu poate constitui decît o demonstraţie, în faţa întregii lumi, că sîngele, muzica şi vodka apă nu se fac…
Dar, spun eu, tot răul e înspre bine. Stadionul Lia Manoliu nu e nici demolat, nici construit şi Sala Polivalentă nu se simte nici ea prea bine. Aşa că, dacă îl cîştigam, pe el, pe trofeu vreau să zic, unde naiba organizam la anu” Eurovisionu’?
