In urma unor cercetări menite să identifice indicele politicii de integrare a emigranţilor, s-a constatat că Letonia este ţara cu cele mai nefavorabile condiţii. La polul opus se situează Suedia, ţară devenită un paradis al emigranţilor. Romănia şi Bulgaria nu sunt incluse in acest studiu, informează newsru.com.
In urma unor cercetări menite să identifice indicele politicii de integrare a emigranţilor, s-a constatat că Letonia este ţara cu cele mai nefavorabile condiţii. La polul opus se situează Suedia, ţară devenită un paradis al emigranţilor. Romănia şi Bulgaria nu sunt incluse in acest studiu, informează newsru.com.
REALITĂŢI. Studiul s-a realizat in 25 de ţări membre ale UE precum şi in Elveţia, Norvegia şi Canada. Ţările din fostul lagăr comunist au ocupat ultimile 10 poziţii ale topului. Autorii acestei cercetări, Centrul de Intergrare Imigraţională din Marea Britanie şi Grupul de Imigrare din Buxelles, menţionează că ţările Baltice au rămas cu mult in urmă faţă de standardele europene in ceea ce priveşte accesul emigranţilor la cetăţenie, piaţa muncii şi participarea in viaţa politică şi socială. La realizarea acestui top au fost utilizaţi 140 de indicatori care caracterizează politica faţă de emigranţi, in şase direcţii. S-a ţinut cont de accesul pe piaţa naţională de muncă a emigranţilor, posibilitatea de reunire a familiilor, primirea cetăţeniei şi a permisiului de şedere de lungă durată şi măsurile care sunt luate de stat in lupta impotriva discriminării faţă de astfel de persoane. Apariţia Canadei in topul ţărilor din Europa se explică prin faptul că politica acestei ţări faţă de emigranţi este un exemplu de urmat pentru multe ţări, iar Bulgaria şi Romănia lipsesc din aceast studiu deoarece abia au intrat in UE. Cercetătorii consideră că este foarte important să efectueze o politică a emigraţiei adecvată pentru ţările din Europa. In prezent, in UE, sunt 20 de milioane de emigranţi legali. Primele poziţii, din punct de vedere al ţărilor care oferă cele mai bune condiţii pentru emigranţi, sunt Suedia, Portugalia, Belgia, Olanda, Finlanda, in timp ce ultimele cinci din top sunt Letonia, Cipru, Austria, Grecia şi Slovacia. Autorii critică ţările Baltice pentru existenţa oficială a statutului de necetăţean. "Dacă in Letonia vine un cetăţean al UE, francez sau neamţ, are mai multe drepturi decăt ruşii care stau in Letonia din copilărie", a declarat Iurii Sokolovskii, deputat Leton.
PROBLEME. Atunci cănd Letonia şi celălalte ţări Baltice au intrat in UE, in 2004, nu s-a pus condiţia eliminării statutului de necetăţean. Acum, administraţia UE se teme să ceară Letoniei să acorde pentru cetăţenia pentru 500 mii ruşi. Letonia şi Polonia au drept de veto. Estonia şi Lituania se afla pe locurile 19 şi 20. In anul 1992, 32% din populaţia Estoniei nu avea clară situaţia referitoare la cetăţenie, iar in prezent 9% dintre emigranţi nu au statutul de cetăţean şi 7% dintre necetăţeni locuiesc pe bază de paşaport rusesc. In Lituania, in 2004 , 28,8% din toată populaţia era rusă, 47% dintre ei neavănd cetăţenie. Populaţia Letonă consideră că este normal să le facă diverse reproşuri emigranţilor care au venit la ei in ţară pentru a munci. " In ultimii patru ani am preluat 22 de mii de legi europene, care au intrat in vigoare pe teritoriul Letoniei. Ţara, insă, a acceptat doar 1050 de legi. Acest lucru inseamnă că 95% dintre legi, după care este obligată să trăiască Letonia, sunt compuse de Bruxelles, nu de noi. Aceste legi se fac nu in folosul nostru ci in folosul marilor companii de la Bruxelles şi al marilor puteri din UE", a declarat Normunds GrostiÅÅ¡, liderul Partidului Euroscepticii din Letonia.