Gena performantei

Dopajul genetic ii fascineaza pe sportivi

O noua varsta a biotehnologiei promite trupuri mai mari, mai rapide, mai bune, relateaza editia in limba romana a revistei Discover, numarul din martie 2005, intr-un articol semnat de Michael Behar. In laptopul lui H. Lee Sweeney, profesor de fiziologie si medicina la Universitatea din Pennsylvania, un sunet il avertizeaza ca a primit un nou mesaj pe e-mail. Nu se grabeste sa-l deschida, pentru ca stie despre ce este vorba in toate mesajele pe care le primeste. Specialistul in genetica moleculara primeste zeci de asemenea mesaje pe saptamana, toate implorand un miracol. O persoana isi ofera casa, o suma de 100.000 de dolari si tot ce are pentru a salva viata sotiei sale, care are o maladie degenerativa. Nenumarati atleti cer metode de vindecare rapida a intinderii de muschi sau tendoane. Halterofilii preseaza pentru a obtine deltoizi mai mari. Sprinterii vor sa alerge mult mai rapid. O multime de oameni se ofera sa serveasca drept cobai pentru experimentele lui H. Lee.

RISCURI. Terapia genetica este riscanta. In timpul unui experiment recent, unul dintre pacienti a murit. La altul, terapia a functionat, dar doi din zece subiecti umani - copii - au facut leucemie. La unii dintre ei, efectele adverse sunt inconveniente minore, care nu conteaza pentru cineva care doreste sa vindece o maladie incurabila sau sa devina campion. In ultimii cativa ani, Sweeney si alti cercetatori au invatat sa creeze genele care repara muschi, oase, tendoane si cartilagii deteriorate, intr-o scurta perioada de timp. Ei pot, de asemenea, sa mareasca forta si marimea muschilor sanatosi, printr-o simpla injectie. Pana acum au lucrat numai pe animale mici de laborator - soareci si sobolani.

FASCINATIE. Lipsa unei metode de detectare a doparii genetice o face sa fie foarte atractiva in ochii atletilor. Dar capacitatea sa de a dezvolta masa musculara este miza cea mai mare. Sweeney crede ca atletii dopati genetic isi vor dobori propriile recorduri, si chiar recorduri mondiale. Alergatorii si halterofilii vor gasi in doparea genetica o cale usoara de a-si spori viteza si forta. Oficialii de la Agentia antidoping sunt convinsi ca atletii vor incerca terapia genetica, in ciuda pericolelor pe care le presupune. "In ziua de azi, exista mult mai multa presiune asupra atletilor decat pe vremea mea", spune Johann Koss, campionul norvegian al Jocurilor Olimpice din 1994, castigator al medaliei de aur la patinaj, de meserie medic si fost membru al comitetului executiv al agentiei. "Oamenii prefera sa o ia pe scurtaturi, sa-si atinga mai repede tinta. Recompensa celui mai bun atlet din lume presupune un castig financiar urias." Pound citeaza o serie de atleti americani care au afirmat ca ar lua orice substanta care ii ajuta sa castige, chiar daca aceasta le-ar provoca moartea.

AMPRENTELE FIZIOLOGICE. Acest lucru il si ingrijoreaza pe Arne Ljungqvist, presedintele Agentiei Internationale de Cercetare in Medicina, care cheltuieste anual sapte milioane de dolari pentru subventionarea cercetarilor asupra detectarii dopajului genetic. Una dintre metodele de detectare a dopajului genetic este cautarea a ceea ce Friedmann numeste amprente fiziologice. "Introducerea genelor straine intr-un muschi, spune el, va produce schimbari in felul in care muschii secreta diverse substante in sange si in urina." Organizatiile de supraveghere precum Agentia Americana si cea Internationala "vor cauta aceste amprente si patternuri care pot fi legate cu certitudine de introducerea unei gene straine in corp", spune Friedmann. Desi s-ar putea sa dureze ani buni, Friedmann vrea sa realizeze un dispozitiv noninvaziv cu un sistem asemanator cu al razelor X care detecteaza fragmentele de virus ramase in corp dupa ce virusul a transportat genele care maresc performantele.

Cum nu avem un mecanism fiabil de testare la orizont, exista posibilitatea ca pe putin unul dintre cei 10.000 de sportivi care s-au intrecut in Jocurile Olimpice de la Atena din vara anului 2004 sa fi experimentat dopajul genetic.

Asiaticii dorm putin Asiaticii, care se culca in medie mult mai tarziu decat americanii sau europenii, sunt, de asemenea, si cei care se trezesc cel mai devreme, potrivit unui studiu al cabinetului american ACNielsen, relateaza Rompres. Studiul revela ca 40% din asiatici merg la culcare numai dupa miezul noptii, in comparatie cu 34% in SUA si 32% in Europa. Asia este regiunea unde se doarme cel mai putin, japonezii fiind campioni in materie, potrivit studiului. Ramasitele lui "Adam" O echipa de oameni de stiinta americani si etiopieni a anuntat descoperirea a ceea ce ea considera a fi primul stramos biped al omului modern, un umanoid care a trait in aceasta parte a Africii in urma cu 4 milioane de ani. Ramasitele acestui veritabil "Adam" au fost descoperite in luna februarie in regiunea denumita Mille, in nord-estul regiunii Afar din Etiopia. Conform estimarilor oamenilor de stiinta, varsta acestor ramasite este de 3,8 - 4 milioane de ani. Telescop-gigant Cel mai mare telescop din Asia, avand un diametru de 2,4 metri, va incepe sa functioneze, din august a.c., in cadrul observatorului astronomic ce se construieste in localitatea chineza Li Jiang, "unde exista 254 de nopti clare pe an", la 3.193 metri deasupra nivelului marii. Telescopul urias, ce va fi amplasat la Li Jiang, a fost fabricat de compania britanica TTL, costul sau fiind de opt milioane de dolari. Intrarea sa in functiune va permite obtinerea unor imagini de 10 ori mai clare decat cele obisnuite.