Halucinatii muzicale

In urma unui accident, un pacient a inceput sa "auda" muzica ascultata de-a lungul vietii.

In urma cu 7 ani, Reginald King ocupa un pat de spital, refacandu-se dupa o operatie de implantare a unui "by-pass" coronarian. In timpul convalescentei, el a auzit, prima data, "muzica".

"Reprezentantiile" au debutat cu o piesa pop, urmata de melodii care apartineau altor stiluri muzicale, de la "caf...-concert" la colinde de Craciun. La intrebarea lui Reginald adresata asistentelor care-l ingrijeau daca si ele puteau auzi "muzica", raspunsul a fost negativ. King simtea un usor sentiment de frustrare: femeile nu stiau despre ce vorbea el, spunandu-si ca, probabil, "muzica" se auzea doar in mintea sa.

REPETARE. Zilnic, muzica revenea. Reginald, acum in varsta de 83 de ani, marturiseste ca piesele sunt melodii pe care le-a putut asculta de-a lungul vietii. O data ce o bucata se termina, o alta incepe, acest "periplu" facandu-l, pur si simplu, sa innebuneasca. Anul trecut, King a luat legatura cu Victor Aziz, psihiatru la Spitalul St. Hadoc din Tara Galilor. Medicul i-a explicat ca tulburarile descrise se numesc halucinatii muzicale. Aziz face parte dintr-un grup de psihiatri si neurologi care studiaza afectiunea respectiva. Ei sunt de parere ca tulburarile semnalate de King si de ceilalti bolnavi se datoreaza unor "defectiuni" ale retelelor si conexiunilor neuronale care permit perceperea sunetelor muzicale. Aceiasi specialisti cred ca, deseori, halucinatiile muzicale raman nediagnosticate.

PREDISPOZITIE. Potrivit doctorului Aziz, peste cativa ani, simptomul va deveni obisnuit. Halucinatiile muzicale incep sa "invadeze" mintea unor oameni, cu mult timp inainte ca boala lor sa fie diagnosticata. Medicul sustine ca multi compozitori au suferit de aceasta afectiune. Spre sfarsitul vietii sale, Robert Schumann a scris muzica inspirat de… halucinatii. Potrivit unor zvonuri din perioada respectiva, el si-ar fi scris partiturile dupa o "dictare" facuta de fantoma lui Schubert!

SPECIFICITATE. Doctorul Aziz si echipa sa au descoperit ca, in 75 % dintre cazuri, halucinatiile muzicale reprezentau singura forma de tulburari psihice manifestata de bolnavi. Circa 33% dintre bolnavi erau complet surzi sau sufereau de grave deficiente de auz. Femeile sunt mai predispuse spre manifestarea halucinatiilor muzicale decat barbatii, media de varsta a bolnavilor fiind de 78 de ani. Simptomele semnalate de King erau tipice pentru persoanele ce sufera "halucinatii muzicale". Pacientii au putut recunoaste acordurile unor melodii celebre, precum "Don’t Cry For Me Argentina" si "Three Blind Mice". In 70 % dintre cazuri, muzica avea caracter religios, 6 persoane "auzind" imnul "Abide With Me". Aziz crede ca oamenii sunt tentati sa auda melodiile pe care le-au ascultat deseori sau care au semnificatie, din punct de vedere emotional, pentru ei. Victor este convins, insa, ca aceste manifestari au si o semnificatie ascunsa.

VOCI SI MUZICA. Studiul a relevat faptul ca halucinatiile muzicale difera de iluziile auditive ale bolnavilor de schizofrenie. Cei din urma "aud", deseori, "voci interioare". In celelate cazuri, se aude muzica. Rezultatele studiului vin in sprijinul experientelor realizate de neurologi care evidentiaza existenta unor retele neuronale specializate in perceptia suntelor muzicale. Cand acestea ajung la creier, activeaza o regiune situata langa urechea interna, numita "Cortex Auditiv Primar" care incepe analizarea sunetelor, pornind de elementele de baza ale acestora. Cortexul Auditiv expediaza, ulterior, propriile semnale spre alte regiuni, ce pot sesiza elemente muzicale mai complexe: ritm, schimbari de cheie, melodii. Neurologii au identificat zonele respective, putand compara raspunsurile unor persoane la sunete muzicale si la cele non-muzicale.