Italia / Neinformaţi, românii aşteaptă cu dezinteres alegerile

Conform celor mai optimiste estimări, la cele 19 secţii de vot organizate în Italia nu se vor prezenta duminică, 30 noiembrie, mai mult de 20.000 de români, estimează Agerpres.  În Italia se află cea mai numeroasă comunitate românească din străinătate, cifrată la aproximativ un milion de cetăţeni cu diverse probleme sociale şi administrative.

Potrivit statisticilor oficiale, mai mult de jumătate de milion dintre aceştia sunt înregistraţi de autorităţile locale italiene, ceea ce înseamnă că au ori domiciliu, ori reşedinţă temporară, adică şi drept de vot la alegerile parlamentare organizate în premieră în sistem uninominal, cu patru colegii de deputaţi şi două de senatori rezervate tocmai cetăţenilor români din străinătate. Ambasada României de la Roma arată că nici chiar autorităţile din ţară nu contează pe prezenţa la vot a mai mult de 45.000 de alegători, acesta fiind numărul buletinelor de vot trimise de la Bucureşti pentru toate secţiile de vot din Italia, număr care oricum trebuie să preîntâmpine orice surpriză.

Cauzele acestei prezenţe reduse, constatate însă şi la scrutinele din anii anteriori (la alegerile europarlamentare şi referendumul pentru votul uninominal din 25 noiembrie 2007 nu au votat nici măcar 3.000 dintre românii din Italia), par a fi lipsa de interes a conaţionalilor răspândiţi prin toată Peninsula pentru a pierde timp şi bani spre a se deplasa zeci şi sute de kilometri ca să voteze, dar şi o reacţie de respingere faţă de politică, în general, şi faţă de partide şi candidaţi, în particular, aceştia nereuşind să le aducă la cunoştinţă o ofertă electorală atractivă. Lipsa de informaţii despre votul uninominal şi implicaţiile acestuia, condiţiile în care se va putea vota, precum şi despre numărul şi locaţia secţiilor de votare, este de asemenea reclamată de liderii asociaţiilor, care şi-ar dori ca românii să vină la vot în număr cât mai mare pentru că astfel şi comunitatea va fi privită altfel atât de către autorităţile din ţară, cât şi de cele italiene. “Este un interes foarte scăzut pentru aceste alegeri. Românii de aici sunt oricum bolnavi de indiferenţă, ei nu vin nici măcar la un spectacol gratuit, ce să mai vorbim de alegerile acestea care ar trebui în mod normal să fie percepute ca o obligaţie de fiecare cetăţean, oriunde s-ar afla el”, spune Silviu Ciubotaru, preşedintele Asociaţiei “Noi suntem Români”, nemulţumit şi că numărul secţiilor de votare a rămas încă nesatisfăcător, deşi s-a dublat faţă de anii anteriori.  “Sunt mulţi români care nu au maşini, vă imaginaţi că va lua vreunul trenul sau autobuzul pentru sute de kilometri ca să meargă să voteze?”, întreabă retoric Silviu Ciubotaru. În opinia lui, poate că interesul românilor ar fi fost trezit dacă politicienii şi autorităţile, primii interesaţi în mod normal, şi-ar fi dat mâna pentru a-i informa mai bine. “Noi am încercat să îi informăm cu telefoane, e-mailuri, am primit Ghidul Alegătorului de la Ambasadă, dar nu este de ajuns ceea ce fac eu ca asociaţie, oricum pe timpul şi banii mei”, spune Ciubotaru.

Preşedintele Asociaţiei “Noi suntem români”, aflat încă din anii “90 în Italia, continuă să viseze la momentul în care pe unul dintre canalele RAI, televiziunea naţională, va exista o emisiune săptămânală de una-două ore în limba română, cu informaţii de actualitate pentru comunitatea românească, totuşi printre cele mai numeroase din Peninsulă. În schimb, Simona Farcaş, preşedintele Asociaţiei “Italia Romania Futuro Insieme”, consideră că principalii vinovaţi sunt politicienii români, pe care nu îi interesează atât de mult de soarta românilor aflaţi la muncă în străinătate. Pe lângă faptul că au elaborat un sistem electoral discriminatoriu pentru românii din străinătate, partidele şi candidaţii nu şi-au dat nici cea mai mică silinţă pentru a-i informa pe aceştia în legătură cu votul uninominal, limitându-se să vină în faţa lor, ca de obicei, cu promisiuni electorale care oricum nu le oferă nicio soluţie concretă pentru problemele lor. “În primul rând, în Italia şi alte ţări cu mulţi români ar fi trebuit făcută o campanie de informare despre votul uninominal. Degeaba vin în faţa lor nişte candidaţi total necunoscuţi, cu tot felul de discursuri şi promisiuni, menajerele şi şantieriştii trebuie mobilizaţi altfel, ei nu au de ce să se chinuie să vină la vot. Alegerile acestea nu sunt făcute oricum pentru ei, ci pentru românii bine integraţi, aflaţi în marile oraşe, care dispun de informaţii şi poate au şi un interes special să voteze”, mai spune Simona Farcaş.

Totodată, Asociaţia Românilor din Italia, condusă de Eugen Terteleac, a transmis în această săptămână un comunicat în care face apel la românii din ţară să voteze şi pentru “fraţii lor din Italia”, reclamând că sunt prea puţine cele 19 secţii de votare sau că autorităţile au tratat cu indiferenţă chestiunea informării comunităţii despre votul din 30 noiembrie. ARI reclamă şi faptul că sunt români aflaţi legal pe teritoriul italian care nu pot vota pentru că nu au obţinut încă documente de rezidenţă sau n-au avut nevoie, fiind în termenul legal de trei luni de la sosire, când, conform legii italiene, nu au nevoie de rezidenţă. “Paradoxal, cetăţeni români aflaţi legal în Italia nu pot vota”, se arată în comunicatul ARI, asociaţie care a mai reclamat şi în trecut modul cum sunt trataţi conaţionalii de aici de către politicienii de la Bucureşti, iar acum estimează că nu se va depăşi media de 1.000 de alegători pe secţia de vot, adică per ansamblu mai puţin de 2% din întreaga comunitate. “Dintre toţi politicienii români care s-au perindat în ultima perioadă în Italia, niciunul nu a adus în discuţie subiectul blocării votului emigranţilor români fără documente, niciunul nu a venit cu soluţii viabile pentru criza de imagine care afectează comunitatea noastră, toţi au ridicat din umeri la problemele legate de munca la negru, accidentele de muncă, dificultatea obţinerii documentelor de rezidenţă legală în străinătate.

Asociaţia Românilor din Italia apreciază că “aceia care candidează în diasporă şi ne cer votul au mimat doar campania electorală, fără să fie interesaţi ca mesajul lor să ajungă la români, bazându-se doar pe notorietatea partidului din care fac parte, sperând că votanţii vor vota ca în trecut, o siglă a unui partid. Nu s-a explicat nicăieri ce înseamnă votul uninominal, iar în privinţa posibilităţii de a acţiona în parlamentul României în sprijinul românilor din străinătate, toţi au fost foarte vagi, promiţând tot felul de legi. Există, dealtfel, candidaţi în diasporă care n-au călcat prin Italia, candidaţi de formă ai unor partide care nici măcar n-au şanse să intre în parlament”, se mai menţionează în comunicatul ARI. Pe de altă parte, Maria Artene, ataşatul de presă al Ambasadei României în Italia, subliniază că s-a dublat nu numai numărul de 19 secţii de votare, ci şi numărul locaţiilor în care acestea sunt situate, fiind deschise în premieră secţii chiar şi în unele oraşe din Sud cum ar fi Cagliari şi Palermo, fiind astfel acoperit în ansamblu arealul geografic al Peninsulei. “În limitele permise de lege, Ambasada şi MAE au venit în întâmpinarea preocupărilor cetăţenilor români din Italia privind posibilităţile de a vota la alegeri”, a spus Maria Artene, amintind că legea nu permite organizarea unor secţii de votare în orice condiţii, la orice locaţie solicitată de asociaţii.

În ceea ce priveşte informarea, ambasada a transmis un comunicat de presă şi a publicat în mai multe zile detalii, atât în română cât şi în italiană, privind documentele necesare votului şi adresele secţiilor de vot în ziarele gratuite City şi Metro care se distribuie în mijloacele de transport în comun din toate marile oraşe unde există secţii de votare. Consulatele generale de la Milano şi Torino, precum şi cele onorifice din Firenze, Genova, Treviso şi Napoli au distribuit în comunităţi, cu sprijinul şi al unor asociaţii, afişe şi broşuri cu Ghidul alegerilor tipărite de MAE. Chiar şi prin intermediul preoţilor români din cele peste 40 de parohii ortodoxe şi 10 greco-catolice s-a făcut o informare referitoare la documentaţia necesară pentru a vota şi la locaţia secţiilor de votare. “Informaţia despre cea mai apropiată secţie de votare se poate afla foarte uşor de pe Internet, în nici trei minute de căutare. Depinde şi de interesul fiecăruia. Eu îi ştiu deja pe majoritatea candidaţilor de aici, din colegiul nostru, şi ştiu şi cu cine voi vota”, spunea în urmă cu două săptămâni, la un eveniment organizat de o asociaţie, Alexandra Mazuru, o tânără de 27 de ani, traducătoare autorizată de limba română pentru Questura din Roma, venită de mai mulţi ani în Italia şi înscrisă în mai multe asociaţii româneşti.Ea reprezintă prototipul românului bine integrat şi informat despre viaţa comunităţii, dar şi despre actualitatea din România şi Italia, fiind conştientă că mersul la vot este în primul rând un drept democratic.

În schimb, la adunarea duminicală a românilor din Roma, organizată la periferie, în parcarea de la Anagnina, unde se ascultă muzică lăutărească şi se comercializează la liber mititei, bere şi seminţe într-o atmosferă de bâlci de la marginea oraşelor de provincie din România, majoritatea celor întrebaţi despre alegeri şi-au manifestat dezinteresul sau au recunoscut că chiar nu ştiau că sunt alegeri ori că nu cunosc nici măcar unde este sediul Accademiei di Romania, unde este localizată cea mai centrală dintre cele patru secţii de votare din Roma. Cam toţi cei care ştiau că duminica viitoare sunt alegeri au recunoscut că au aflat despre acestea nu din presă, ci aleatoriu, din discuţiile cu alţi cunoscuţi sau familiile şi prietenii din ţară. “Nu mă duc să votez pentru că nu am timp şi toţi politicienii sunt hoţi”, spune scurt Vasile Cionitaru, un muncitor de 37 de ani, venit din Panciu, Vrancea, să ambaleze produse pentru un centru comercial şi care spune că e plătit cu 900-1.000 de euro pe lună, deşi nu vrea să dea amănunte dacă are sau nu contract de muncă şi rezidenţă stabilă. “Aş merge, dar chiar nu ştiu cu cine să mai votez”, spune şi Rodica Atodiresei, o menajeră din Iaşi, în vârstă de aproximativ 50 de ani. Ea întreabă dacă Traian Băsescu şi Ion Iliescu mai candidează pe 30 noiembrie şi rămâne descumpănită când află că ei nu sunt înscrişi în cursa electorală. Femeia vine în aproape fiecare duminică la Anagnina şi îşi aminteşte că în urmă cu două săptămâni a fost acolo şi un candidat pentru a-şi face campanie, dar nu i-a reţinut numele.

La Roma au fost organizate 4 secţii de votare, dintre care două în locaţiile tradiţionale la sediul Secţiei Consulare a Ambasadei, în Via del Serafico n. 69, şi la Accademia di Romania, în Piazza Jose de San Martin n. 1, fiind obţinute prin solicitare de la autorităţile locale din capitala italiană alte două locaţii în sediul Municipio VII, via F. Conti n. 11 şi la Centro Anziani di Settecamini al Municipio V în Via Canterano 12.

De asemenea, la Milano, românii vor avea la dispoziţie două secţii organizate la Consulatul General al României, în Via Gignese n.2, iar la Torino alte două secţii în sediul Consulatului General din Via Ancona n. 7. Au mai fost organizate secţii de votare la consulatele onorifice ale României din Genova - Via Casaregis, 50/15, Firenze - Via Lungarno Vespuci n.30, Treviso - Via P. Bembo n. 79 şi Trento - Via Romano Guardini n. 31. Alte 7 secţii de votare au fost organizate cu sprijinul autorităţilor locale la Padova - Corso Milano, nr. 123; Palermo - Piazza Pretoria, 1 -Palazzo delle Aquile; Cagliari - Via Montevecchio, 29 - Circoscrizione 3; Napoli - Via De Giaxa, 12 - Comando Centrale dei Vigili Urbani; Bolognia - Via Zanardi nr. 249 - Centro “Il Cubo”; Trieste - Piazza Constanzi, n.2; Bari - Via Cairoli 2 - Palazzo di Citta. Vor mai fi deschise două secţii de votare şi la oficiile diplomatice ale României din San Marino şi Malta.

Cetăţenii români cu domiciliul în Italia pot vota pe baza paşaportului simplu valabil cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate. Cetăţenii români rezidenţi pe teritoriul italian pot vota pe baza unui act de identitate românesc valabil - paşaportul simplu sau carte de identitate, însoţit de unul dintre următoarele documente emise de autorităţile italiene, care să dovedească reşedinţa: carte de identitate italiană pentru străini eliberată de primăria locală, atestat de înregistrare în registrul de populaţie rezidentă de la primăria locală sau certificat de reşedinţă emis de primăria locală.  Ambasada României în Italia a informat de la începutul campaniei electorale că, în conformitate cu legea nr. 35/2008, nu se va putea vota pe baza titlului de călătorie, recomandându-le tuturor cetăţenilor români cu actele de identitate expirate sau pierdute şi care doresc să voteze pe 30 noiembrie să se adreseze din timp Secţiei Consulare de la Roma şi consulatelor generale din Milano şi Torino pentru a solicita preschimbarea sau solicitarea altora noi.