Lumea peste 10.000 de ani

Omul va trai pana la 120-150 de ani

Peste 10.000 de ani, Sahara va fi verde, verile foarte calde, iar iernile foarte reci, iar oamenii, daca vor mai fi, vor gandi si vor trai mai mult, dar nu vor invinge virusurile si bacteriile, nu vor inceta sa manance carne si nu se vor hrani cu alimente sintetice.

In 1996, americanul Danny Hillis, om de stiinta "vizionar", si Brian Eno, muzician englez de faima mondiala, au creat Long Now Foundation, pentru a realiza un orologiu urias care sa bata "tic-tac" o data pe an, sa mute acul indicator o data intr-un secol, sa sune la inceputul fiecarui mileniu, si care, in felul acesta, sa scandeze timpul vreme de... 10.000 de ani, fara ca nimeni sa-l intoarca. Opera colosala, care va fi construita in inima unui munte din Nevada, are un dublu scop: sa lase un semn despre epoca noastra, asa cum sunt piramidele pentru egipteni, si sa ne oblige azi sa ne gandim la ce va fi maine. Ultimul numar al revistei Newton a urmarit "utopia" lui Hillis si a cerut unui numar de sapte experti sa "se gandeasca in mod concret la ziua de maine".

INTREBARI. Cati vom fi? "Peste 10.000 de ani - afirma Antonio Golini, profesor de Demografie la Universitatea La Sapienza din Roma - se va prelungi durata medie de viata a omului pana la 120-150 de ani, nu vor mai exista deosebiri somatice intre grupuri etnice. Totusi, nu putem sti cati vom fi."

Ce vom manca? "Atata vreme cat pe planeta noastra vor trai animale, omul nu va renunta sa le vaneze sau sa le creasca pentru a se hrani", opineaza Carlo Cannella, directorul Institutului de Stiinta a Alimentatiei de la Universitatea La Sapienza din Roma. "Chiar daca resursele naturale vor fi mai reduse, nu vom deveni niciodata toti vegetarieni."

CUM VOM ARATA. "Stiinta poate invinge cancerul si bolile degenerative, dar, in mod sigur, nu va infrange niciodata bolile infectioase, fiindca bacteriile, virusurile si parazitii fac parte din ecosistemul planetei noastre. Este insa foarte putin probabil ca specia noastra sa dispara din cauza unei boli infectioase", precizeaza un alt om de stiinta.

Ce creier vom avea? "Creierul nostru va gandi si mai mult si va fi tot mai mult creierul unei «fiinte sociale de birou»", este de parere Pietro Pietrini, profesor de Biochimica clinica la Universitatea din Pisa. "Vor continua sa evolueze zonele scoartei cerebrale asociate unor functii superioare cum ar fi gandirea abstracta, creativitatea, ratiunea".

CUM VA FI CLIMA. "Peste cativa zeci de ani rezervele de combustibili fosili se vor epuiza, provocand o reducere drastica a emisiilor de gaze de sera, iar peste 1.000-2.000 de ani se va reveni la nivelurile preindustriale", raspund doi climatologi.

"Din cauza variatiunilor periodice ale orbitei, peste 10.000 de ani, Terra se va afla in punctul cel mai apropiat de Soare si, ca atare, verile in aceste regiuni vor fi mai calde si se vor crea musoni mai intensi care vor aduce ploaie si in Sahara: marele desert va fi din nou un tinut verde."

CUM VOM GANDI. "Tinand seama de anumite instincte de autodistrugere ale speciei noastre, nu inseamna ca peste 10.000 de ani ne vom mai afla aici", conchide un savant. "Daca vom supravietui, as vrea ca peste 10.000 de ani sa se dezvolte la multi acea forma de misticism stiintific care i-a caracterizat pe cei mai mari oameni de stiinta ai epocii noastre; oameni precum Einstein sau Bohr, care au vazut latura mai spirituala a cunoasterii stiintifice. Caci cunoasterea bazata pe rigoarea experimentala nu este neaparat negarea misticismului."