Michelle Obama: Ţara pe care vreau să o las copiilor mei nu este cea de acum!

În ziua în care Barack Obama se va instala oficial ca preşedinte al SUA, presa americană face o serioasă radiografie Primei Doamne de culoare din istoria SUA. ABC îi scoate în evidenţă atât calităţile cât şi defectele, dar la final se întreabă retoric: "Vom avea o altă şefă la Casa Albă?"

Astfel, se povesteşte că lui Michelle Obama i s-a atras atenţia, la începutul lungii campanii electorale soldată cu victoria soţului ei, când a făcut gafa de a îndruga verzi şi uscate în hiperpatriotica Americă. Michelle a absolvit Princeton şi Harvard,  este avocată, asemeni lui Hillary Clinton, lucrează în timp ce îşi creşte cele două fete - Malia, de 10 ani şi Sasha de 7 -  a renunţat la postul său - remunerat cu 210.000 de dolari pe an - de vicepreşedinte al relaţiilor externe a spitalului Universităţii din Chicago. În biografia Primei Doamne a fost remarcat şi marele efort făcut de consilierii ei de imagine, artizanii unei evoluţii care au transformat-o într-o femeie modernă, aşa cum îi impun vremurile moderne şi vârsta, notează ziarul ABC, citat de Agerpres.

La 44 de ani, Michelle Robinson Obama va fi începând de astăzi prima doamnă de culoare a primei puteri mondiale. Descendentă a sclavilor, care a crescut în cartierele sărace "south side" din Chicago, vine la Casa Albă pentru a revoluţiona Washingtonul de urgenţă. Cel puţin aşa asigură ea în faţa unei mulţimi de susţinători, cu promisiuni şi declaraţii de genul: "Sunt disperată după schimbare, care trebuie să vină acum, nu după opt ani. Trebuie să schimbăm jocul pentru că s-a stricat. Când mă gândesc la ţara pe care vreau să o las copiiilor mei, îmi dau seama că nu este cea de acum. Nu trebuie decât să mă uit în ochii lor şi să văd munca pe care o avem în faţă". Michelle a "prins"şi, mai ales, a convins. Efortul de a vinde imaginea visului american devenit realitate a funcţionat pentru echipa lui Obama, care s-a putut baza pe o femeie puternică, disciplinată şi tenace. Este fiica lui Fraser, fost angajat al depozitelor municipale de apă din Chicago bolnav de scleroză în plăci şi decedat, şi a lui Marian, casnică ce îngrijeşte de cele două nepoate şi care se va muta cu familia în celebra reşedinţă prezidenţială din Pennsylvania Avenue numărul 1600. Originea modestă a lui Michelle l-a apropiat pe Barack de clasa muncitoare, demonstrând că nu va este vorba de un alt politician elitist în plus, îndepărtat de problemele economice care sufocă atâtea familii (cu precizarea că familia Obama locuiau într-o casă de 1,6 milioane de dolari, o sumă deloc la îndemâna tuturor americanilor). Pe de altă parte, atât femeile care lucrează cât şi cele care stau acasă se identifică cu ea. "Familia este pe primul loc", insistă ea de fiecare dată. "Dacă aşa îmi închipuiam că o să fie viaţa când m-am căsătorit? Absolut deloc. Mă gândeam că Barack va fi asociat la o firmă de avocatură sau profesor. Le-am fi văzut pe fete mergând la Universitate, am fi dansat la nunţile lor şi ne-am fi crescut nepoţii", comentează Michelle, care totuşi adaugă: "Dar merită efortul. Timpul, dragostea, sacrificiul şi luptele te fac mai puternic".

Noua primă doamnă a SUA şi-a anunţat intenţiile imediat ce soţul ei a fost declarat învingător în alegeri. Aşa cum i-a mărturisit prietenei sale Valerie Jarrett, "se va axa asupra fetelor şi nu este interesată în luarea de decizii ori să coprezideze ţara". Michelle vrea să ajute mamele care muncesc şi soţiile militarilor pe lângă promovarea voluntariatului. Inteligentă, atrăgătoare, foarte înaltă (măsoară 1,80 metri), face parte din acel grup de prime doamne care pot fi descrise prin cuvintele "două la preţ de una", cum au fost Hillary sau Eleanor Roosevelt. Cu un stil net diferit de cel al soţiilor preşedinţilor republicani (precum Laura şi Barbara Bush, Nancy Reagan sau Mamie Eisenhower), mereu proaspăt coafate şi cu senzaţia de a fi în centrul acţiunii şi, în acelaşi timp, la milioane de kilometri distanţă de putere, chiar dacă această impresia era de multe ori greşită şi nedreaptă. De-o parte sunt ele, iar de cealaltă se află Jackie Kennedy, care continuă să inspire paginile revistelor pentru femei. Michelle a fost comparată cu Jackie, chiar dacă nu seamănă nici pe departe. "Munca unei prime doamne depinde de persoana, de epoca ce i-a fost sortită să o trăiască şi de momentul în care se află", spune Michelle. Ceea ce o face pe soţia lui Obama atât de specială este capacitatea ei de a îmbina trei caracteristici: este independentă, îşi sprijină soţul necondiţionat şi a devenit o icoană în privinţa stilului său. Vorbeşte cu voce proprie şi nu ezită să-l critice pe Barack în privinţa treburilor casnice. Însuşi David Axelrod, creier al campaniei câştigătoare, recunoaşte că "nu îşi caută niciodată cuvintele ca să sune corect politic", subliniind în acelaşi timp onestitatea şi sinceritatea vorbelor sale. Precum vorbele spuse la Convenţia democrată din 2004, exact înainte ca soţul ei să urce pe scenă pentru a face anunţul care avea să le schimbe vieţile şi când i-a spus la ureche: "Vezi să nu strici totul, prietene!"