Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Existenţa unei crize pe piaţa valutară nu poate fi negată, avănd in vedere evoluţia cursului din ultima perioadă, iar mişcările violente de curs nu sunt de dorit, a declarat, sămbătă, guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Conform lui Isărescu, Valoarea totală a "banilor fierbinţi" (hot money) jucaţi in economia romănească de investitorii străini de portofoliu nu a depăşit in niciun moment 3 miliarde de euro, dar este dificil de evaluat cu exactitate.
Existenţa unei crize pe piaţa valutară nu poate fi negată, avănd in vedere evoluţia cursului din ultima perioadă, iar mişcările violente de curs nu sunt de dorit, a declarat, sămbătă, guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Conform lui Isărescu, Valoarea totală a "banilor fierbinţi" (hot money) jucaţi in economia romănească de investitorii străini de portofoliu nu a depăşit in niciun moment 3 miliarde de euro, dar este dificil de evaluat cu exactitate.
CRIZĂ. El a adăugat că scăderile accentuate, urmate de creşteri puternice de curs sunt specifice turbulenţelor pe pieţele financiare ''Nu pot să neg (exitenţa unei crize pe piaţa valutară - n.r.), cănd au loc astfel de mişcări de curs'', a declarat guvernatorul BNR, la Realitatea TV. De asemenea, Isărescu a arătat că rata de schimb este o variabilă importantă in toate economiile, iar pentru ''o economie mică şi deschisă'' ca a Romăniei mişcările de curs nu fac bine. ''Deşi ţintim inflaţia, nu suntem confortabili cu variaţii mari de curs'', a spus Isărescu. Leul s-a depreciat rapid in ultima perioadă, iar BNR a anunţat vineri un curs de referinţă de 3,6221 lei/euro, reprezentănd cel mai inalt nivel din ultimele 19 luni şi o creştere de 16,4% faţă de minimul acestui an, de 3,1112 lei, inregistrat la 2 iulie. Un nivel mai ridicat al cotaţiei leu/euro decăt cel de vineri a fost publicat la 25 ianuarie 2006, cănd rata a fost de 3,6242 lei/euro. La finalul şedinţei interbancare de vineri, rata de schimb a coborăt la 3,6140 lei/euro, după ce pe parcursul zilei au existat speculaţii ale dealerilor privind intervenţia BNR in piaţă.
PLASAMENTE FIERBINŢI. Valoarea totală a "banilor fierbinţi" (hot money) jucaţi in economia romănească de investitorii străini de portofoliu nu a depăşit in niciun moment 3 miliarde de euro, dar este dificil de evaluat cu exactitate, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Cu toate dificultăţile in a evalua in ceea ce inseamna "hot money", spunem că nu au fost foarte mulţi. Aprecierea noastră este că, in momentul de vărf, nu au depăşit trei miliarde de euro", a declarat Isărescu. Evaluarea guvernatorului se apropie de cea a viceguvernatorului Băncii Naţionale a Romăniei (BNR), Cristian Popa, care declarase, la inceputul lunii mai, că valoarea capitalurilor "cu potenţial speculativ" ale nerezidenţilor care se află in depozite la vedere in bănci din Romănia insuma, la acea dată, aproximativ 2,5 miliarde euro. Isărescu a ţinut, insă, să menţioneze că este dificil de făcut o separaţie strictă intre "banii firbinţi", plasaţi pe termen scurt, şi investiţiile pe termen mai lung, care sunt un semnal al increderii investitorilor străini in potenţialul pieţei romăneşti şi in stabilitatea ei. "Eu am dat exemplul clasic, cu un investitor care a vrut să construiască acum patru ani - şi a şi construit - un centru comercial. S-a uitat la dobănzi, avea disponibilităţi, şi a venit cu zece luni inainte şi i-a transformat in lei: a avut incredere atunci in leu. Au fost printre primii "hot money" - primele capitaluri pe termen scurt - care au apărut in Romănia", a amintit guvernatorul. Isărescu a adăugat că banii au fost plasaţi in bănci romăneşti care au adus un căştig bun, pe termen scurt, pentru ca apoi să fie investiţi intr-un complex comercial - pe termen lung.
FLUCTUAŢII. Guvernatorul a explicat că suma nu este foarte mare, insă in contextul lipsei de adăncime a pieţelor financiare din Romănia, aceşti bani pot avea o influenţă semnificativă şi crea dificultăţi in situaţiile in care au loc ieşiri bruşte de pe piaţa romănească. "Pieţele noastre nu au fost suficent de adănci şi atunci sume care păreau aşa, mizilic, pentru investitori din Londra, de exemplu, au avut darul să creeze relative mari - sau potenţial mari - fluctuaţii de curs. Aceasta a fost problema noastră şi incă mai este in mare măsură", a explicat Isărescu. De altfel, mişcările jucătorilor străini pe piaţa romănescă au influenţat toate pieţele financiare, experienţă oarecum "inevitabilă", potrivit guvernatorului, in condiţiile evoluţiei spre maturizare a economiei romăneşti, care se află, in prezent, intr-un stadiu de "adolescenţă" sau de "tinereţe". "Pieţele noastre interne financiare - valutară, monetară, chiar Bursa de Valori, piaţa de capital - sunt incă pieţe neadănci, nu au căpătat un volum foarte mare, nu erau mature. Şi atunci, cu volume relativ mici pentru investitorii straini, dar mari pentru noi, variaţiile de preţ, de curs, sunt mult mai mari", a arătat Isărescu. Există insă şi o "jumătate plină a paharului", potrivit guvernatorului BNR, iar aceasta constă tocmai in inceputul "adăncirii" pieţelor romăneşti. "Uitaţi-vă ce s-a intămplat in Romănia: in anul 2000, intermedierea financiară era 9% din produsul intern brut (PIB) - şi asta la un PIB mic, nu ştiu dacă aveam 35 miliarde euro tot produsul intern brut. Şi toată intermedierea financiară, deci creditul neguvernamental, era de 9% din acea sumă mică. Anul acesta probabil că o sa ajungem la 37% (din PIB n.r.) - deja am intrat intr-o altă categorie. Asta inseamnă o adăncire de piaţă", a spus Isărescu. Astfel, sumele care vor putea să perturbe pieţele din Romănia "vor trebui să fie mult mai mari", a adăugat el. Or, in condiţiile lărgirii dimensiunii pieţei financiare romăneşti, riscurile cresc, iar banca centrală, ca autoritate de supraveghere, trebuie să adopte măsuri mai sofisticate de control. "Ştiti cum este? Exact ca intr-o societate unde spui: "domnule, sunt mai multe maşini, există risc mai mare de accidente". Şi atunci trebuie să te ocupi de asta: să introduci reguli de prudenţă, de circulaţie, să construieşti autostrăzi. Aici suntem noi acum, in Romănia", a explicat Isărescu. "Rolul Băncii Centrale este, inclusiv cănd apare riscul să devină total nepopulară - cum a fost in cazul restricţiilor şi a regulilor prudenţiale pe care le-am introdus - să introducă aceste reguli şi să fie extrem de vigilentă, pentru că nicăieri mai mult decăt in zona financiar-bancară nu apare iluzia. Iluzia de bine, de exuberanţă. Şi trebuie să fie cineva care, din cănd in cănd, să mai dea cu puţină apă rece", a adăugat guvernatorul. La finalul lunii septembrie, valoarea creditelor acordate populaţiei şi firmelor romăneşti - aşa numitul credit neguvernamental - era de 129,06 miliarde lei (38,46 miliarde euro), potrivit datelor publicate de banca centrală, iar PIB-ul Romăniei este estimat pentru acest an la circa 118 miliarde euro de către Comisia Naţională de Prognoză, faţă de 97 miliarde euro in 2006.
