Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toţi episcopii Bisericii Ortodoxe Ruse au colaborat, în perioada Uniunii Sovietice, cu serviciile de securitate, iar patriarhul Aleksei al II-lea a fost "foarte activ" ca informator, a declarat părintele Gleb Iakunin, disident şi militant pentru drepturile omului, citat de AFP.
"Toţi erau informatori (...) Dar Aleksei se distingea în mod deosebit. Era foarte activ în exercitarea acestei profesii", a spus Iakunin, care a studiat arhivele KGB în anii '90.
Experţii în istoria fostei poliţii politice a regimului sovietic afirmă că ierarhia Bisericii Ortodoxe era infiltrată de numeroşi informatori, iar Aleksei a fost recrutat în 1958, sub numele de cod Drozdov.
Unii dintre aceştia vor participa şi la desemnarea succesorului lui Aleksei al II-lea, care a murit, vineri, la vârsta de 79 de ani, după o ascensiune spectaculoasă în ierarhia Bisericii. Cariera fostului patriarh a început după încetarea violentelor campanii antireligioase staliniste, dar într-o perioadă în care activitatea Bisericii Ruse era supravegheată îndeaproape de puterea comunistă.
Cea mai convingătoare dovadă a colaborării lui Aleksei cu KGB este un document descoperit în Estonia, în anii '90, de istoricul Indrek Jurjo, directorul publicaţiilor Arhivelor Naţionale estone. "Este o descriere a recrutării agentului Drozdov. Numele real nu este precizat, dar totul corespunde biografiei patriarhului Aleksei al II-lea, inclusiv anul naşterii", a declarat Jurjo.
"KGB nu a exercitat presiuni puternice asupra lui. Nu existau documente compromiţătoare. I s-a oferit numai posibilitatea de a face carieră. În caz că ar fi refuzat, ar fi rămas probabil un preot obişnuit", a apreciat el.
Aleksei nu a recunoscut niciodată că ar fi fost informator, iar Biserica Rusă a respins toate acuzaţiile privind infiltrarea KGB în rândurile sale. Patriarhul a prezentat totuşi scuze pentru acţiunile liderilor Bisericii, într-un interviu publicat în cotidianul Izvestia în 1991.
Explicând cum, în calitate de episcop eston, a obţinut promisiunea că nici o biserică nu va fi închisă, el a recunoscut că "apărând un lucru, este necesar să cedezi asupra altuia".
"Le cer iertare, înţelegere şi rugăciuni celor cărora compromisurile, tăcerea, pasivitatea forţată sau exprimările de loialitate tolerate de liderii Bisericii le-au făcut rău", a spus el.
Oleg Kalughin, fost general KGB şi autor al mai multor lucrări despre serviciile secrete sovietice, consideră că Aleksei a apreciat că trebuie să colaboreze pentru a salva Biserica.
Kalughin afirmă că l-a întrebat pe Aleksei, în 1991, într-o conversaţie privată, de ce a decis să colaboreze cu serviciile secrete, iar Aleksei i-ar fi răspuns: "Ce puteam face altceva? Aveam de ales între a emigra, a fi ucis, a merge într-un lagăr de concentrare sau a coopera. Am cooperat pentru a salva Biserica şi pe mine însumi".
Oleg Kalughin, care locuieşte în Statele Unite, susţine că Biserica fusese infiltrată "total" de KGB, iar preoţii contribuiau la supravegherea potenţialilor disidenţi. "Dacă un credincios dovedea lipsă de loialitate faţă de regimul sovietic, iar un preot afla acest lucru, trebuia să raporteze", a adăugat el.
Ksenia Dennen, directorul Institutului Keston de la Oxford, specializat în probleme religioase în ţările comuniste, nu consideră "extraordinară" colaborarea episcopilor cu KGB, deoarece "toată lumea ştia acest lucru" şi "era singurul mijloc de supravieţuire în legalitate a Bisericii".
Mediafax
