Omar Hayssam cere desecretizarea convorbirilor cu reprezentanţii Preşedenţiei României

Omar Hayssam cere, în recursul de la Curtea Supremă împotriva sentinţei prin care a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, depunerea, la dosarul cauzei, a transcrierilor unor convorbiri pe care spune el că le-ar fi purtat cu reprezentanţii Preşedinţiei României."Solicităm eliberarea tuturor transcrierilor convorbirilor purtate de mine în perioada anterioară arestării mele, mai ales cele cu Mohamad Munaf şi cu reprezentanţii Preşedinţiei României", se arată în motivele de recurs depuse la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti din 13 iunie 2007 prin care a fost condamnat la 20 de ani închisoare. Recursul de la Curtea Supremă are termen de judecare data de 21 ianuarie 2008.

LA VEDERE. Completul Curţii de Apel Bucureşti a decis, pe 13 iunie 2007, condamnarea lui Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare în baza Legii 535 din 2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, raportat la articolul 189 Cod Penal privind lipsirea de libertate a unei persoane şi la 10 ani interzicerea unor drepturi. Hayssam va executa pedeapsa cea mai grea adică 20 de ani de închisoare şi 10 ani interzicerea unor drepturi civile. Curtea de Apel Bucureşti l-a obligat pe omul de afaceri sirian, Omar Hayssam, prin sentinţa pronunţată miercuri 13 iunie 2007, care îl condamnă la 20 de ani de închisoare şi la plata unor daune materiale de câte 2 milioane de euro pentru fiecare din cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak. Avocaţii omului de afaceri Omar Hayssam mai cer instanţei să admită, ca probe în favoarea clientului lor, audierea fostului director al SRI, Radu Timofte, a fostului ambasador al României în Irak, Mihai Stuparu, dar şi a lui Mohamad Munaf printr-o comisie rogatorie. De asemenea, se mai solicită în recurs ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să trimită o adresă Parlamentului României prin care să ceară stenograma audierii lui Radu Timofte la Comisia special constituită pentru suspendarea Preşedintelui României. Avocaţii lui Hayssam susţin că, în timpul acestor audieri, fostul director al SRI ar fi spus mai multe lucruri despre răpirea celor trei jurnalişti - Ovidiu Ohanesian, Sorin Mişcoci şi Marie Jeanne Ion. O parte a convorbirilor dintre Omar Hayssam şi procurorul care a instrumentat dosarul său, Ciprian Nastasiu, au fost făcute publice după ce ele au apărut în dosarul privind fuga omului de afaceri. În această cauză este judecat Mustafa Tartoussi cel cu nava căruia se presupune că a fugit Omar Hayssam. Potrivit transcrierii convorbirilor, Hayssam susţine că a plecat cu avionul, ca un domn, cu un paşaport. De asemenea, Hayssam reclamă presiuni ce s-ar fi făcut asupra sa şi care l-ar fi determinat să plece, presiuni despre care dă procurorului care insistă să le afle foarte puţine indicii. Potrivit mai multor surse judiciare, o parte a convorbirilor lui Omar Hayssam nu au fost desecretizate.

ATAC LA PREŞEDINTE. Prin recursul depus la Curtea Supremă, Omar Hayssam cere şi audierea lui Dorin Iacob, despre care spune că a fost omul de legătură al său cu preşedintele Traian Băsescu. "Solicităm audierea domnului Iacob Dorin care a fost desemnat de preşedintele Traian Băsescu să ţină legătura cu mine după declanşarea evenimentelor şi care mi-a transmis dispoziţiile acestuia. Proba este utilă şi concludentă cauzei întrucât domnul Iacob a fost prezentat de preşedinte ca omul său de încredere şi mi-a transmis din partea acestuia mai multe informaţii în legătură cu atitudinea pe care trebuie să o adopt în relaţia cu presa şi răpitorii", se arată în motivele de recurs depuse la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru Omar Hayssam. Dorin Iacob a fost şeful de cabinet al lui Virgil Măgureanu şi este cel care a negociat fuziunea PNR cu PD şi a avut funcţia de secretar pe probleme de imagine al PD. În timpul scandalului consilierului prezidenţial Stana Anghelescu, Traian Băsescu a declarat că există "un personaj, se numeşte Dorin Iacob, care pe toate drumurile spune că este consilierul preşedintelui, ceea ce nu este adevărat”, a precizat şeful statului."În principal cerem admiterea recursului, casarea sentinţei penale a Curţii de Apel Bucureşti din 13.06.2007 şi trimiterea cauzei în rejudecare. În subsidiar solicităm admiterea recursului, casarea sentinţei şi în rejudecarea cauzei şi schimbarea încadrăriii a faptei aşa cum o susţine prin prezentul recurs. Tot în subsidiar admiterea recursului, casarea sentinţei şi achitarea mea în condiţiile în care eu nu am comis fapta", se arată în recursul depus la Înalta Curte.