Pilda lui Dinu

Pentru una suta mii lei, insetatii de cunoastere intr-ale comunicarii au avut ocazia de a reauzi la Ad""Or povestea lui Sisif.

Oricat ne-am straduit sa pastram confortabilul registru de gimnaziu drept reper, nu in "Legendele Olimpului" l-am gasit pe eroul nostru, creatorul publicitatii de succes. El este o figura renascentista, un om universal. Face relatii publice, strategie. Probabil a citit arta razboiului, daca nu cumva o are in sange, versiune ultima catre care inclinam, caci la urma urmelor, creatorul de succes e un baiat de actiune, nu soarece de biblioteca. Cu modelul baritonilor din politica pe noptiera, el face auto-lobby pe medii variate: conferinte pentru mladite, verva forumista, declaratii rasturnatoare de munti pentru creduli. De la diez la bemol discursul lui e desavarsit adaptat partenerului de conversatie. Are o inteligenta de tip neaos. E foarte smecher adica. Si in consecinta speculativ. Doar forta nebunului e comparabila cu intensitatea setei lui de succes. Si nici un pret nu e prea mare pentru dobandirea lui. Iar daca regulile trebuie schimbate, cu atat mai bine. Apostolatul admiratorilor e un bonus. El e un mare creativ, adevarat, dar in linia pragmatica a lui De Bono. E complet, deci de aplaudat.

Iata-l pe Dinu Paturica. Intreprinzatorul feroce din "Ciocoii vechi si noi" e un personaj admirabil pentru ca reuseste. E un om de succes care stie ce vrea. Dar mai ales pentru ca lipsa de vitalitate si reactie a celor din preajma lui ii incurajeaza ascensiunea.

La fel si la Ad’Or. Daca din ignoranta sau stupefactie agentiile din Raaa au tolerat inacceptabilul, atunci e dreptul acelor Dinu Paturica din industrie sa creasca, sa straluceasca si sa faca bani. Justificarile sunt simple: Lucrarea a placut? A multumit clientul? A adus bani si primit aplauze? Daca da, povestea cu fantoma si reclama copiata mai are relevanta doar pentru invidiosii si pudibonzii ce n-au identificat la timp in aceasta o oportunitate de business si o nisa de PR pentru dobandirea notoritatii. Care e deosebirea intre un personaj suspectat de coincidente intru creativitate si cel ce se invoieste cu directorul de marketing pentru castigarea unui cont? Care e diferenta intre acelasi furt de idei si cel ce pleaca cu clientii firmei, ca sa-si tranteasca propria afacere? Sunt intrebari care il fac solvabil pe cel cotropit regulat de inspiratii aflate sub zodia fericitei coincidente. Ce e imitatia daca nu o forma (joasa) de admiratie?

Asadar, imitatorii au, dincolo de cheful de a reusi, o dimensiune aspirationala. De orice natura ar fi parcursul, reusita e finele lui pozitiv. Iar eroul nostru stie mai bine ca oricine sa reuseasca. Pentru ca restul lumii tace, este dreptul oportunistului, ca specie, sa ia viitorul in posesie. Bravo, Paturica!