Prădătorii fondurilor europene

13:45 • În ultimii trei ani, peste 80 de milioane de euro au fost fraudate din fondurile europene. Statul român a recuperat doar 5%. Restul a intrat în buzunarele „şmecherilor” specializaţi în „hăcuirea” banilor europeni. Principalele modalităţi de fraudare sunt folosirea de documente justificative false, schimbarea destinaţiei fondurilor ăi nerespectarea normelor de achiziţii publice, inclusiv conflictul de interese.

În ultimii trei ani, peste 80 de milioane de euro au fost fraudate din fondurile europene. Statul român a recuperat doar 5%. Restul a intrat în buzunarele „şmecherilor” specializaţi în „hăcuirea” banilor europeni. Principalele modalităţi de fraudare sunt folosirea de documente justificative false, schimbarea destinaţiei fondurilor ăi nerespectarea normelor de achiziţii publice, inclusiv conflictul de interese.

FALSURI GROSOLANE: Potrivit şefului Departamenului pentru Luptă Antifraudă (DLAF), Ovidiu Dobleagă, cele mai utilizate metode de fraudare a fondurilor europene sunt falsificarea documentelor de decontare, supraevaluarea achiziţiilor şi subcontrctarea lucrărilor cîştigate la licitaţii. DLAF a prezentat trei exemple de proiecte cu finanţare UE, anchetate în acest an, în care au fost scoase la iveală fraude de proporţii. Este vorba de beneficiari ai programelor PHARE. În cele trei proiecte, prejudiciile s-au ridicat la aproape 2 milioane de euro.
La solicitarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, DLAF a efectuat un control privind modul de obţinere, derulare şi utilizare a fondurilor aferente unui proiect finanţat din Programul PHARE 2003 – Fondul Comun al Proiectelor Mici – Cooperare transfrontalieră între Bulgaria şi Romania. Verificarile DLAF au evidenţiat faptul că au fost utilizate documente false, atît în vederea încheierii contractelor de finanţare, cît şi, ulterior, în justificarea modului de utilizare a fondurilor nerambursabile. Un alt proiect anchetat de DLAF a fost realizarea a două pîrtii de schi, în valoare totală de 15.303.017,83 EUR. Contractul de lucrări a fost adjudecat de către o companie străină. Termenul de execuţie a lucrărilor a fost de 540 zile, respectiv pînă la data de 04.07.2006. Din verificările efectuate a rezultat că ofertantul cîştigator nu îndeplinea criteriile minime pentru acordarea contractului, în sensul că nu executase pînă la data licitaţiei cel putin trei proiecte de aceeaşi natură în ultimii cinci ani, nu avea utilaje şi nici echipamente în proprietate, toate utilajele identificate la faţa locului aparţinînd subcontractorilor. Din documentele puse la dispoziţie de constructor a rezultat că la data semnării contractului, respectiv 30.11.2004, firma nu avea niciun angajat pentru punctul de lucru, lucrînd doar prin subcontractori.

LICITAŢIE SIMULATĂ. Un alt exemplu este cel al unei societăţi care a depus cererea de finanţare pentru proiectul “Realizare flux tehnologic pentru obţinere napolitane wafe”. Proiectul prevedea achiziţionarea unei linii tehnologice pentru fabricarea napolitanelor şi a unei autoutilitare.
Valoarea totală a proiectului fost de 185.000 euro, din care cofinanţarea proprie a beneficiarului ar fi fost de 85.000 euro. O primă neregulă găsită de controlorii DLAF a fost simularea procedurii de licitaţie pentru achiziţia autoutilitarei, al cărei preţ a fost negociat anterior desfăşurării licitaţiei cu viitorul „ofertant cîştigător”. Echipa de control a constatat un prejudiciu de 70.773,03 euro, iar din fonduri de la bugetul de stat, un prejudiciu în valoare de 912.611.533,55 ROL.

UNDE-S VINOVAŢII? Potrivit şefului DLAF, în ultimii trei ani, au fost deschise 139 de dosare, din care judecătorii au dat doar nouă condamnări definitive. Între timp, pe masa instanţelor se afla mai puţin de jumătate din totalul dosarelor primite de DNA, respectiv 55 de dosare penale, cu un prejudiciu de peste patru milioane de euro. Dosarele cele mai cunoscute au ajuns la faza de apel. Astfel, procesul în care este inculpat Iosif Puwak, soţul fostului ministru PSD al Integrării, Hildegard Puwak, a ajuns în apel la Tribunalul Bucureşti, magistraţii fixand urmatorul termen pe 16 iulie. Maria Stoian, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), acuzată de deturnare de fonduri europene şi condamnată de Judecătoria Sectorului 1 la patru ani de închisoare, a atacat sentinţa Judecătoriei cu apel la Tribunalul Bucureşti. Dosarul se află pe rolul tribunalului din 13 decembrie 2007. Condamnarea a fost de patru ani de închisoare pentru fraudă. Şeful Departamentului pentru Luptă Antifraudă a declarat că românii nu sunt “campioni ai fraudei” în domeniul fondurilor europene. “Bulgaria se confruntă cu probleme serioase în domeniu, care au condus chiar la suspendarea finanţării de către Comisia Europeană pentru anumite programe”, a precizat şeful DLAF. În schimb, Ovidiu Dobleaga crede că schimbarea procedurilor judiciare, stabilirea unor termene de soluţionare şi pregătirea personalului vor duce la soluţionarea a cît mai multor cazuri de fraudă.