Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
11:45 • Experţii Comisiei Europene au constatat probleme mai grave la Sofia decât la Bucureşti în privinţa justiţiei şi este posibil ca raportul din iulie să fie însoţit, doar în cazul Bulgariei, de o recomandare ce ar putea duce la blocarea fondurilor europene.
Experţii Comisiei Europene au constatat probleme mai grave la Sofia decât la Bucureşti în privinţa justiţiei şi este posibil ca raportul din iulie să fie însoţit, doar în cazul Bulgariei, de o recomandare ce ar putea duce la blocarea fondurilor europene.
MINUSURI. Fără să admită în mod oficial vreo comparaţie între Bulgaria şi România, Comisia Europeană a trimis aceiaşi experţi atât la Bucureşti, cât şi la Sofia, pentru a evalua reformele judiciare şi lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate din cele două ţări. Impresiile după cele două vizite sunt modeste în privinţa României şi ferme faţă de Bulgaria, care, la raportul din iulie, se poate aştepta la perspectiva îngheţării fondurilor europene. La Bucureşti, pe partea de plusuri s-ar număra ministrul Cătălin Predoiu, procurorul general Laura Codruţa Kovesi, precum şi activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ciuda presiunilor politice, spune o sursă europeană familiarizată cu misiunea experţilor CE. La minusuri ar intra atribuţiile sporite ale Consiliului Naţional de Integritate, un organism politic menit să controleze activitatea inspectorilor independenţi ai Agenţiei Naţionale de Integritate. Codul Penal, care ar fi trebuit adoptat deja de doi ani, potrivit promisiunilor făcute de Bucureşti, rămâne în atenţia Comisiei, mai ales că ar putea suferi modificări în comisiile juridice din Camera Deputaţilor şi Senat. Un personaj care a făcut o impresie destul de proastă experţilor este Lidia Bărbulescu, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii, ale cărei comentarii generale nu atingeau nimic din ceea ce doreau să afle experţii, după cum a declarat o sursă apropiată specialiştilor trimişi de Bruxelles.
PLĂŢI SUSPENDATE. Deşi clauza de salvgardare nu pare a fi în cărţi pentru raportul din iulie, oficialii de la Bruxelles consideră suficient simplul fapt că „mecanismul de cooperare şi verificare” va continua şi în următoarele şase luni şi că niciunul din cele patru „obiective de referinţă” nu va fi bifat. „Măcar în România funcţionează partea de anchetare, chiar dacă pe urmă dosarele sunt blocate în instanţe. Dar în Bulgaria nu merge nici partea asta”, afirmă ultima sursă citată. La nivelul Comisiei Europene s-a creat o „abordare holistică” în ceea ce priveşte Bulgaria, fiind înfiinţată o echipă specială cu experţi din diferite instituţii – Secretariatul General al CE, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Direcţia Justiţie, Libertăţi civile şi Securitate, Direcţia Extindere. Dacă înainte de aderarea Bulgariei, legătura dintre politicieni, oameni de afaceri şi capi ai reţelelor de crimă organizată era adesea bănuită, dar niciodată dovedită, după aderare controalele ad-hoc privind gestionarea fondurilor europene au scos la iveală nereguli şi ilegalităţi grave. Acestea pornesc de la legislaţia permisivă, special creată pentru a permite mafiei să acceseze fonduri europene, şi se încheie cu cazuri precum fostul ministru de interne Rumen Petkov, care furniza informaţii confidenţiale mafiei. Bruxelles-ul a suspendat unele plăţi din ajutorul de preaderare destinat Sofiei, iar premierul Serghei Stanişev a răspuns cu o remaniere guvernamentală şi schimbări ale funcţionarilor de rang înalt, inclusiv la Ministerul de Interne şi la Vămi. Au fost făcute de asemenea, pe ultima sută de metri, arestări ale unor presupuşi criminali şi oficiali corupţi. Însă, cum pînă la raport a mai rămas puţin timp, este dificil pentru Comisie să-şi dea seama şi de eficienţa acestor măsuri, comenta marţi Financial Times. De altfel, oficialii de la Bruxelles privesc oarecum ironic aceste eforturi de ultim moment ale Sofiei şi în particular glumesc spunând că bulgarii s-au îmbolnăvit de „iniţiativită”.
