Institutul pentru biologia genetică din cadrul Academiei de Ştiinţe a Federaţiei Ruse a anunţat o stire de senzaţie: o sută de capre ruse au fost însămânţate cu spermă de la ţapi belaruşi, în al căror cod genetic este prezentă... o genă umană. Acum, cercetătorii ruşi speră că această "genă a laptelui" va trece de la ţapii belaruşi la caprele din Rusia, după care acestea vor da cu tonele lapte uman de mamă, relatează Moskovski Komsomoleţ, citat de Agerpres.
De obicei, în laptele uman matern, respectiva genă asigură efectul bactericid al lactoferinei, componentă unică datorită căreia laptele matern este renumit pentru proprietăţile sale protectoare şi antimicrobiene. "Am început să experimentăm pe şoareci de laborator. Timp de mai mulţi ani le-am introdus tot felul de construcţii genetice care conţin gena umană de lactoferină", povesteşte şefa laboratorului pentru transgeneză de lângă Moscova, Elena Sadcikova. "Rezultatul a depăşit toate aşteptările. Iniţial, au apărut şoareci în al căror lapte existau câteva grame de lactoferină, apoi - zeci de grame, iar apoi o femelă de şoarece a bătut toate recordurile şi a dat tocmai 160 de grame de lactoferină raportat la un litru de lapte. Pentru comparaţie, un litru de lapte matern uman conţine doar 5 grame din această componentă preţioasă". Apoi, cercetătorii au avut nevoie de alţi şoareci pentru a studia transmiterea genei şi producţia de lactoferină umană la mai multe generaţii de animale. Lactoferina din laptele şoarecilor corespundea perfect cu cea din laptele uman. Prin urmare, se putea trece la animale mai mari.
La sfârşitul lui 2007, în oraşul belarus Jodino, s-au născut iezii Lak-1 şi Lak-2, în urma unor construcţii genetice specifice realizate la Moscova. Cei doi iezi s-au dovedit singurele animale dintr-un grup de 30 de exemplare în al căror genom s-a transmis gena umană a lactoferinei. Însă, potrivit cercetătorilor ruşi, va fi nevoie de mai multe generaţii de capre urmaşe ale lui Lak-1 şi Lak-2 pentru a putea obţine lapte de capră cu cantităţi importante de lactoferină. Acest proces se va încheia "nu mai devreme de sfârşitul anului viitor". În mod firesc, pentru a putea păstra lactoferina în laptele de capră, acesta nu va putea fi supus prelucrării termice. Pentru a-l dezinfecta, el va fi supus unui procedeu numit "ultrafiltrare": un sistem de filtre care reţine microbii, lăsând să treacă doar substanţele sănătoase. Pe viitor, din laptele de capră cu lactoferină se va putea face brânză, caşcaval şi chiar îngheţată.
Citește pe Antena3.ro