Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SPORT
Au trecut 20 de ani de la castigarea celui mai
important trofeu continental intercluburi
Duminica, 7 mai, se implinesc 20 ani de la momentul Sevilla â86. In urma cu doua decenii, pe Stadionul "Ramon Sanchez Pisjuan" dintr-un oras al Cataluniei, campioana Romaniei, Steaua Bucuresti, se impunea in finala Cupei Campionilor Europeni in fata Barcelonei, castigand astfel cel mai important trofeu continental intercluburi. Formatia militara devenea, in acest mod, prima echipa din Est care intra in posesia Cupei Campionilor. Cinci ani mai tarziu, o alta stea est-europeana stralucea pe firmamentul UEFA: Seaua Rosie Belgrad, avandu-l pe teren pe Miodrag Belodedici, primul jucator din lume care reusea sa ridice deasupra capului cel mai prestigios trofeu continental jucand la doua echipe diferite.
Pentru romani, 7 mai ramane un vis frumos si, asa cum se intampla cu majoritatea visurilor, il poti implini doar o data... aproape imposibil sa reusesti si a doua oara. Este greu de crezut ca in viitorul apropiat o alta formatie din Romania va ajunge sa castige trofeul Champions League. Si, cu toate ca Steaua a ajuns foarte departe in acest sezon de Cupa UEFA, nu trebuie uitat ca, la nivel european, aceasta competitie este privita ca una de mana a doua.
IMPOTRIVA TUTUROR. Insa nici in 1986 nimeni nu le dadea prea multe sanse de reusita lui Tudorel Stoica, Lacatus, Duckadam si celorlalti eroi de la Sevilla. De altfel, nici ei nu sperau ca la final vor ridica deasupra capului Cupa Campionilor. Dupa spusele fostului capitan stelist, singura persoana care a crezut inca de la inceput ca echipa antrenata de Emerich Jenei putea deveni campioana Europei a fost Valentin Ceausescu. Odata ajunsi in finala, lui Gabi Balint nu-i era teama ca ar putea parasi terenul invinsi, ci ca ar putea primi prea multe goluri. "Mi-era frica sa nu luam vreo trei-patru goluri. Asta i-am si spus lui Belo in camera de hotel: «Ba, daca nu luam mai mult de trei, nu-i rau. Am ajuns pana aici, jucam la ei acasa...». Insa, cand s-a terminat partida si am vazut ca era 0-0, m-am linistit complet. Tocmai de-aia m-am si oferit sa bat penaltiul, imi ziceam ca ce-o fi o fi. Si cand au ratat Bölöni si Majaru, cei mai buni executanti ai echipei, am scapat si de ultimele ramasite de trac. Daca ei nu inscrisesera, ce puteau sa-mi mai zica mie in cazul in care nu dadeam gol? Acest lucru m-a ajutat sa dau bine si am inscris", isi aminteste fostul international.
|
SPORT LA TV
| ||
|
Citește pe Antena3.ro
