Soarta deţinuţilor de la Guantanamo, subiect de dezbatere pentru americani

Promisiunea lui Obama de a închide penitenciarul se loveşte de obstacole logistice şi legale care ar putea complica punerea sa în practică. Statul Kansas unde echipa lui Barack Obama preconizează să transfere deţinuţii de la Guantanamo este în fierbere, titrează El Pais.

De când consilierii preşedintelui ales al SUA au “scăpat” ştirea, la începutul lunii, primăriţa din Fort Leavenworth şi doi congresmeni reprezentând Kansas, s-au alăturat protestelor localnicilor care consideră măsura drept o invitaţie ca localitatea lor paşnică să devină ţinta terorismului internaţional, citează Agerpres.

Închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo, simbol al oprobiului mondial în care au căzut SUA sub Administraţia Bush, este o prioritate declarată a lui Obama. Pentagonul a anunţat că face un studiu pentru a rezolva problema. Ceea ce va descoperi dincolo de complicata chestiune unde vor fi instalaţi cei 255 de deţinuţi care au mai rămas în baza militară americană, fără sentinţe pronunţate şi fără protecţia convenţiei de la Geneva, este că acest obiectiv nu poate fi realizat de azi pe mâine. “Închiderea Guantanamo nu va fi un eveniment, ci un întreg proces. Va dura luni întregi şi nu vor fi opţiuni atractive. Nu se pune problema care este cea mai bună cale, ci care va fi cea mai puţin dureroasă”, spune Tom Malinowski, director la Human Rights Watch din Washington, fost funcţionar la Casa Albă în timpul lui Bill Clinton şi azi consilier al lui Obama în chestiunea Guantanamo. “Va dura multe luni”, este de părere şi Matthew Waxman, profesor universitar de Drept care între 2004 şi 2005 a fost maximul responsabil al Pentagonului în politică penitenciară privind Guantanamo. Malinowski şi Waxman, experţi pe această temă, reprezintă cele două poluri opuse ale politicii americane dar împărtăşesc părerea că Obama va avea mari dificultăţi în găsirea unui echilibru între exigenţele securităţii naţionale şi respectarea Constituţiei ţării.

Simpla chestiunea a transferului deţinuţilor pe teritoriul american este o întreagă problema, cum s-a văzut din împotrivirea rezidenţilor din Fort Leavenworth. Şi mai complicat va fi însă ce se va face cu cei peste 100 de deţinuţi care, potrivit guvernului american, trebuie să fie eliberaţi din lipsă de probe. “În multe cazuri nu ştim dacă li se va acorda un tratament umanitar în ţările de origine şi nici dacă acele ţări vor avea capacitatea de a face faţă posibilei ameninţări pe care ei ar putea continua să o reprezinte”, spune Waxman. “Reîntoarcerea în ţările de origine presupune un risc”, este de părere şi Malinowski. Ceea ce deschide posibilitatea instalării lor în terţe ţări, de exemplu în Europa, dar până acum nu s-au oferit voluntari.

În orice caz, atât Malinowski cât şi Waxman sunt de acord că cel mai complicat nu va fi chestiunea logistică, ci cum să reinventeze aparatul legal astfel încât să corespundă tratamentului unor presupuşi terorişti. “Este clar că actualele reguli ale jocului au dăunat imaginii SUA în lume şi luptei împotriva terorismului”, spune Malinowski, care pledează pentru supunerea indivizilor acuzaţi de terorism aceloraşi legi utilizate împotriva criminalilor în tribunalele civile americane, deşi recunoaşte că acest lucru va fi costisitor şi complicat, mai ales dacă se va dovedi că aceste persoane trebuiau să fie puse în libertate.

“Va fi greu să judeci oameni fără să se facă publică o informaţie foarte delicată obţinută de serviciile de spionaj şi se vor dezvălui cazuri de abuzuri fizice sau psihice în cadrul interogatoriilor făcute la Guantanamo care au influenţat notabil probele”, recunoaşte Malinowski. “Nu există opţiuni legale fără riscuri, însă predarea lor unui tribunal este singurul mod de a respecta drepturile omului şi singurul mod de a combate eficient terorismul”, conchide Waxman. În faţa ipoteticului caz, în care ar fi capturat Ayman al Zawahiri după învestirea lui Obama, el este de părere că: “Cea mai grea tortură pentru nr.2 al Al Qaida ar fi să fie tratat ca un criminal ordinar, să fie pus în bancă alături de violatori sau asasini de copii, fără niciun tratament special, fără să-i fie specificată condiţia de războinic militar ori statutul de martir”.

În acest fel s-ar uni cele două obiective de a repara percepţia lumii asupra SUA şi de a combate terorismul, opinează experţii. Ei propun chiar ca în cazul în care este imposibil să fie găsit un judecător pentru a condamna un cunoscut terorist, acesta să fie judecat pentru alte crime, neteroriste, pentru infracţiuni de drept comun, ca în cazul lui Al Capone, care a fost condamnat până la urmă pentru evaziune fiscală. Totuşi experţii sunt de părere că după transferul în alte ţări a majorităţii deţinuţilor, va rămâne un nucleu dur de indivizi, imposibil de judecat de un tribunal civil şi care, în opinia guvenului SUA, vor continua să reprezinte o ameninţare teroristă serioasă. “S-ar putea găsi zeci de astfel de cazuri”, spune Waxman, care a studiat dosarele celor 255 de deţinuţi de la Guantanamo. În astfel de cazuri, Obama, care este de profesie avocat, s-ar putea vedea obligat să sacrifice o anumită parte din idealismul său şi o parte din imaginea de puritate legală pe care pretinde să o proiecteze asupra lumii. “Nu elimin posibilitatea”, anticipează Waxman, ca “Obama să fie obligat să recurgă la Congres pentru a crea prin lege un nou organism croit pe măsură, care să confere secretismul necesar instituţiilor de spionaj naţionale, pentru a-i aresta şi judeca pe presupuşii terorişti internaţionali”.