Spania acceptă deţinuţi de la Guantanamo

Alături de Spania, alte şase ţări membre ale UE au început lungul drum al pregătirilor pentru a primi deţinuţii de la Guantanamo pe care SUA nu vor să-i judece. Europenii sunt în aşteptarea unei cereri oficiale din partea Administraţiei Obama, informează ziarul El Mundo, citat de Agerpres.

După o primă discuţie între miniştrii de externe ai celor 27, diplomaţii au optat pentru a preda detaliile colegilor lor de la interne, în aşteptarea ca Jacques Barrot, comisarul european pentru justitie, libertate si securitate şi Gilles de Kerchove, coordonatorul UE pentru combaterea terorismului, să pregătească un document privind 'cadrul juridic' de primire, opţiunile comune privind statele care vor să colaboreze şi cine va plăti transferul sau eventualele supravegheri şi statutele în baza cărora pot fi primiţi aceşti deţinuţi care, potrivit Spaniei şi altor parteneri comunitari, trebuie să fie asistaţi din motive 'umanitare'. Ideea este de a crea o umbrelă europeană de participare voluntară pentru ca cei interesaţi să acţioneze în aceeaşi manieră. 'Există o voinţă generală de a ajuta SUA să închidă Guantanamo, însă trebuie să decidem sub ce condiţii', a explicat un expert comunitar în terorism, care este de părere că va trebui să se pună la punct inclusiv tipul de ajutor public, eventual european, pe care îl vor primi deţinuţii, de exemplu pentru a-şi găsi o locuinţă sau să-şi reunifice familia. UE ar putea schiţa un plan pentru luna martie, când Barrot şi, probabil, Kerchove se vor reuni la Washington cu noua Administraţie. Potrivit lui Luis Amado, ministrul portughez de externe şi care a propus în decembrie această discuţie, 'cel puţin şase sau şapte state' sunt dispuse să participe la repartizarea a maximum 60 de deţinuţi - din cei 245 restanţi în centrul de detenţie - pe care Administraţia Bush plănuia să-i elibereze, fiind în imposibilitatea de a-i judeca, dar pe care nu dorea să-i trimită în SUA şi nici să-i repatrieze în ţările lor de origine. În ce priveşte Europa, Franţa, Spania, Portugal, Irlanda, Finlanda, Italia şi Elveţia ar putea accepta deţinuţi, nu înainte însă de a le revizui dosarele caz cu caz.

Trebuie să fim prudenţi!
Marea Britanie, care a primit deja 12 foşti prizonieri pe teritoriul său, se oferă să-şi 'împărtăşească experienţa' cu alţi parteneri europeni interesaţi acum să ajute. În Germania, guvernul încearcă să câştige timp, ca urmare a diviziunii interne dintre social-democraţi şi democrat-creştini: 'SUA trebuie să spună dacă vor ajutor şi de ce fel', a asigurat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin. Până acum, doar Austria şi Olanda au refuzat clar să facă parte din ţările gazdă. Deşi Republica Cehă, preşedinta semestrială a Uniunii Europene şi reticentă la această dezbatere, a bâlbâit că sunt statele care trebuie să decidă conform legislaţiilor lor, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate Comună, Javier Solana a asigurat că europenii sunt în general disponibili în cazul în care SUA le-ar solicita ajutorul. 'Dacă ne cer ajutorul şi dacă au nevoie, răspunsul UE va fi da', a comentat şeful diplomaţiei europene unei surse apropiate Administraţiei democrate. În pofida intenţiei de a-l ajuta pe Obama în ceea ce ar putea fi prima solicitare făcută europenilor, Karel Schwarzenberg, ministrul ceh de externe a subliniat că nicio ţară nu este 'foarte entuziasmată' în primirea de prizonieri de la Guantanamo şi că UE ar avea nevoie de câteva luni pentru a-şi analiza contribuţia, având în vedere că noua Administraţie şi-a acordat un răgaz de 180 de zile pentru a clarifica statutul prizonierilor şi un termen de 365 pentru închiderea centrului de detenţie. 'Dacă preşedintele Obama spune că are nevoie de un an, este absurd ca noi să vrem să soluţionăm acum această problemă. Să aşteptăm să vedem ce propun SUA', a comentat Diego Lopez Garrido, secretar de stat pentru UE. Europenii trebuie să înţeleagă în primul rând cine se află exact la Guantanamo şi, mai ales, cine sunt aceşti 60 de deţinuţi pe care Administraţia Bush dorea să-i elibereze. În orice caz, s-ar putea ca UE să nu ajungă niciodată să-şi repartizeze un număr atât de mare de deţinuţi, dar va analiza dosarele pentru a accepta doar cazurile puţin conflictuale. 'Este o chestiune de o complexitate juridică uriaşă. Trebuie să fim prudenţi', a explicat Diego Lopez Garrido, care a insistat asupra respingerii de către europeni a noţiunii de închisoare, 'un loc care nu ar fi trebuit să existe niciodată' şi unde au fost comise 'încălcări flagrante ale Drepturilor Omului'. El a precizat astfel, că una dintre opţiuni ar fi acordarea statutului de refugiat acelor persoane care nu vor să trăiască în 'ţara care le-a încacerat'. (V.A.)