Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Laptele matern poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltării coeficientului de inteligenţă in cazul copiilor purtători ai unei anumite gene, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători britanici.
Laptele matern poate avea un efect pozitiv asupra dezvoltării coeficientului de inteligenţă in cazul copiilor purtători ai unei anumite gene, potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători britanici, publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences preluat de AFP.
Copiii pentru care alăptarea la săn s-a dovedit benefică la nivel de dezvoltare cognitivă sunt purtători ai unei variaţii genetice - FADS2.
Alăptarea nu este suficientă pentru dezvoltarea coeficientului de inteligenţă, care depinde şi de alţi factori genetici şi de factorii de mediu, precum familia sau clasa socială.
Pentru acest studiu au fost monitorizaţi 3.000 de bebeluşi hrăniţi la săn din Marea Britanie şi Noua Zeelandă. Copiii purtători ai variaţiei genei FADS2 aveau un coeficient de inteligenţă mai mare, in medie, cu 6,8 puncte faţă de ceilalţi care nu prezentau in organism această genă.
Această diferenţă este valabilă indiferent de mediul socio-economic din care provine copilul, coeficientul de inteligenţă al mamei, greutatea bebeluşului la naştere sau vărsta mamei in timpul sarcinii.
"Timp de cel puţin un secol, discuţiile despre inteligenţă s-au bazat pe diferenţa dintre "moştenit" şi "dobăndit". Am descoperit că cele două elemente funcţionează impreună", a declarat Terrie Moffitt, profesor de psihologie şi ştiinţe neurologice la Universitatea Duke şi King's College din Londra, coautor al acestui studiu.
Gena FADS2 a fost studiată de cercetători pentru că produce o enzimă, care se găseşte in laptele matern şi care ajută la transformarea acizilor graşi alimentari in acizi graşi polinesaturaţi, care se acumulează in creier in timpul primelor luni după naştere. Anumiţi cercetători cred că această enzimă poate avea o influenţă asupra dezvoltării inteligenţei cognitive.
Ideea potrivit căreia laptele matern contribuie la creşterea coeficientului de inteligenţă a apărut in 1929 in revistele ştiinţifice.
Un studiu publicat in urmă cu un an in British Medical Journal sugera că diferenţele de dezvoltare cognitivă nu sunt provocate de alăptare, ci de profilul social al mamei care alăptează şi de mediul familial.
Un alt studiu publicat luni indică faptul că bebeluşii hrăniţi la săn prezintă cu 55% mai puţine riscuri de a dezvolta ulterior maladii cardiace faţă de bebeluşii hrăniţi cu biberonul. Studiul, realizat de profesorul Nisha Parikh, cardiolog la Centrul medical Beth Israel Deaconess din Boston, indică faptul că bebeluşii hrăniţi la săn beneficiază de un nivel superior de HDL - colesterol bun - care contribuie la prevenirea maladiilor cardiace. La studiu au participat 393 de mame şi cei 962 de copii ai lor.
- Mediafax
