Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reclame interbelice (1938-1943) şi din perioada comunistă (1961-1978) sunt proiectate pănă duminică, incepănd de la 4 octombrie la Sala Eforie a Cinematecii Romăne. Cu statut de document, unele dintre ele sunt semnate de cineaşti consacraţi din interbelic.
Reclame interbelice (1938-1943) şi din perioada comunistă (1961-1978) sunt proiectate pănă duminică, incepănd de la 4 octombrie la Sala Eforie a Cinematecii Romăne. Cu statut de document, unele dintre ele sunt semnate de cineaşti consacraţi din interbelic.
In comunism, sistem politic şi economic care s-a inchis asupra sa insuşi pentru a controla totul mai bine, reclamele, specifice mediului economic capitalist sunt o prezenţă aparent absurdă. Cum la fiecare categorie de produse oferta era extrem de redusă, limitată la unul, două, trei produse, reclamele par fără obiect. Un grup de instanţe centralizate (Romănoexport din cadrul Ministerului Comerţului Exterior sau Comisia de Stat a Planificării) se ocupa de comanda şi producţia de reclame. Acestea aveau in realitate un rol propagandistic ori de ipostaziere a unor realizări ale regimului, noul oraş, noul Bucureşti şi cartierele sale muncitoreşti, noul stil de viaţă al proletariatului şi al ţărănimii inregimentate in cooperative şi inscrise pe drumul intrecerii socialiste. Omul de tip nou. Legată de glamoor-ul lumii capitaliste, reclama comunistă era un hibrid care aducea impreună, intr-un mod hilar valorile a două lumi aflate in antiteză. Peste tot se simte cenzura şi acea "political correctitude" faţă de dezideratele scrise sau nescrise ale Partidului. "Reclamele de atunci erau similare cu filmele de companie de astăzi. Nu erau neapărat destinate publicului larg, se vizionau in cercuri restrănse. Era comandă de la guvern pe atunci să nu se scrie anul pe multe dintre ele. Nici autorii nu se treceau, cu excepţia celor din anii â30-â40", a declarat Bogdan Movilea- nu - documentarist şi redactor la Cinesemnal.
NOSTALGICE, HILARE, PROASPETE. Pentru selecţia de reclame ce rulează in perioada 4-7 octombrie la Cinemateca Romănă, Sala Eforie, Bogdan Movileanu a vizionat aproape 200 de reclame din care a ales 80. Toate din perioada 1961-1978. Selecţia a fost completată cu cele din perioada 1938-1943, selectate de Marian Ţuţui, redactor-şef al Cinesemnal.
Destinate promovării reale, cele interbelice, sau propagandei şi cu statut de imitaţii, cele comuniste, acest gen de graniţă işi păstrează o valoare strict documentară.
Citește pe Antena3.ro
"Reclama la Magazinul Bucureşti, de exemplu, este film document. Magazinul, care acum este o ruină, apare aici in perioada sa de glorie. Simboluri hilare ale unei epoci nu prea indepărtate, dar şi proceduri tehnice care pentru anii aceia erau destul de indrăzneţe, acum banale", "clişee de-a dreptul stridente", dar şi "o anume prospeţime" sunt aspecte remarcate de Movileanu in reclamele selectate. Printre acestea, "O reclamă de opt minute la Dacia, pe cănd aceasta se făcea la Braşov. Incepe cu primii paşi pe Lună; in timp ce o voce povesteşte in engleză căt de performantă e Dacia, maşina străbate diverse oraşe, Viena, Paris pe fondul muzical specific fiecărui oraş, iar pentru exotism, ajunge şi in Egipt. Numai că acolo nu a putut ajunge echipa de creaţie şi atunci au folosit un afiş pe care apar piramidele şi o Dacie lipită acolo printr-un colaj de desene." (Bogdan Movileanu). O transpunere comică in "grilă" cooperatistă a cheii de boltă a mentalităţii capitaliste apare in reclama "Cine răde la urmă (Broaşte)": "Timp de cinci minute căt ţine reclama, nişte pescari prind broaşte, le duc la cooperativă, iar mesajul este: "Broaştele inseamnă bani", povesteşte Movileanu.
Aniversări ANF
"Arhiva Naţională de Filme a Romăniei a implinit in acest an 50 de ani; tot in acest an se fac 110 ani de la prima filmare din Romănia, cu aparat Lumiere - "Parada de 10 mai" - 1897; se fac 95 de ani de la primul film de ficţiune romănesc păstrat ("Independenţa Romăniei", Grigore Brezeanu - 1912), primul păstrat pentru că a mai existat unul, făcut in 1911, "Amor fatal" tot de Brezeanu."
Bogdan Movileanu
eliza.dumitrescu@jurnalul.ro
