Frankenstein a fascinat de-a lungul timpului generaţii de spectatori, reuşind să se impună ca unul dintre cele mai inspăimăntătoare personaje. Şocănd prin rezultatele experimentelor sale eşuate, Frankenstein a reprezentat in opinia criticilor un Prometeus modern, portretizănd o intreagă categorie de indivizi retraşi, neinţeleşi, care ajung să comită acte de violenţă.
Frankenstein a fascinat de-a lungul timpului generaţii de spectatori, reuşind să se impună ca unul dintre cele mai inspăimăntătoare personaje. Şocănd prin rezultatele experimentelor sale eşuate, Frankenstein a reprezentat in opinia criticilor un Prometeus modern, portretizănd o intreagă categorie de indivizi retraşi, neinţeleşi, care ajung să comită acte de violenţă. O combinaţie intre fiinţă umană şi creatură brutală, primul Victor Frankenstein a fost creat de scriitoarea britanică Mary Shelley.
PRIMII PAŞI. Romanul "Frankenstein" a apărut in 1818 la Londra, sub protecţia anonimatului. Cartea a stărnit controverse puternice şi a devenit imediat bestseller. Numele autoarei, Mary Shelley, a apărut pe copertă o dată cu a treia ediţie a cărţii, care a fost transformată aproape imediat intr-o piesă de teatru. Discuţiile bazate pe subiectul romanului au adus in atenţia publicului subiecte-tabu ca alchimia sau dreptul de a interacţiona cu natura umană. Cercetările realizate de doctor Frankenstein au anticipat parcă scandalurile generate de clonare şi de alte experimente ştiinţifice neobişnuite, transformănd astfel cartea intr-o sursă permanentă de inspiraţie pentru creatori. Chiar un cunoscut om de ştiinţă, Luigi Galvani, a fost comparat cu doctorul horror, in urma experimentelor sale de animare a materiei moarte.
LEGENDĂ. Poveştile au continuat, iar autori ca Arthur Belefant au incercat să inţeleagă altfel legenda iniţială. Insă impactul major a fost al filmelor, care l-au portretizat pe Frankenstein ca un doctor nebun, care se dedă intotdeauna la cele mai groaznice experienţe. Imaginea fulgerului care loveşte casa a devenit deja un clişeu al filmelor de groază, dovedind incă o dată puterea unei legende.
 De-a lungul timpului, povestea a devenit din ce in ce mai complexă, pe măsură ce noi personaje apăreau in jurul lui Frankenstein. Monstrul său a devenit mai uman, a inceput să iubească, să urască, aidoma unui copil. Crescănd o dată cu dezvoltarea industriei cinematografiei americane, Frankenstein se dovedeşte a fi incă şi astăzi un simbol al groazei, o imagine a violenţei brutale şi necontrolate.
Imaginea lui Frankenstein a atras mulţi adolescenţi, care de-a lungul timpului au construit un adevărat mit al doctorului atotputernic. Suvenirurile se vănd in intreaga lume, iar oamenii se identifică tot mai des cu imaginea noului Prometeu. Retraşi, neinţeleşi, ei speră să impresioneze prin cunoştinţele lor. Mary Shelley, prin personajul creat, le-a oferit un model care, chiar dacă ii inspăimăntă, impune respect.
Frankenstein este un model pentru numeroşi autori, care au plecat de la figura impunătoare a doctorului monstru şi au creat multe dintre personajele care astăzi ne sperie şi ne distrează in acelaşi timp.
Monstrul care şi-a depăşit creatorul
O confuzie foarte frecventă se face intre Victor Frankenstein, omul de ştiinţă malefic, şi creaturile sale care au inspăimăntat o lume intreagă. Nu o dată de-a lungul timpului doctorul Frankenstein a fost asemuit cu imaginea rigidă a invenţiei sale.
In filme recente, el este portretizat ca un pervers sexual, ca un necrofil, iar experimentele sale merg din ce in ce mai departe, pănă la transplantul de suflete intre un bărbat şi
o femeie. Pelicule ca "Mireasa lui Frankenstein", "Copiii lui Frankenstein" sau "Fantoma lui Frankenstein" duc mai departe povestea, transformăndu-l pe doctorul "nebun" intr-o vedetă.