Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Debutul marcat de poticneli al preşedinţiei cehe a Uniunii Europene i-a făcut pe mulţi europeni să fie sceptici în ce priveşte capacitatea ţării de a face faţă sarcinii, accentuând criticile la adresa sistemului de preşedinţie rotativă, notează publicaţia americană The Washington Post.
Divizările din cadrul guvernului ceh şi spectrul crizei cu care se confruntă regiunea şi lumea în general au sporit îngrijorările legate de cât de bine va putea guvernul de la Praga să facă faţă sarcinii preluate de la Franţa, la începutul acestui an. Preşedintele ceh Vaclav Klaus, al cărui rol este mai mult ceremonial, se opune de multă vreme şi cu voce tare integrării europene, descriind mandatul său de preşedinte prin rotaţie al organului executiv al UE drept "nerelevant", dat fiind că, spune el, Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia vor continua oricum să controleze Europa. Potrivit lui Sylvie Goulard, preşedinte al Mişcării Europene Franceze,citată de Agerpres, un important grup de interes în probleme europene, unele comentarii ale lui Klaus, care a refuzat să arboreze drapelul european pe clădirile publice din Cehia, sunt îngrijorătoare şi şocante pentru cetăţenii altor ţări. Goulard mai nota, de asemenea, că guvernul ceh a ezitat să ratifice Tratatul de la Lisabona, accentuând însă că nu toţi cehii trebuie puşi în aceeaşi oală, unii dintre ei fiind foarte jenaţi de atitudinea liderilor lor faţă de Europa, spune ea.
Primul ministru ceh, Mirek Topolanek, spre exemplu, este un sprijinitor al Tratatului de la Lisabona şi al deciziilor europene în materie de schimbare climatică. Poziţia sa politică slabă de acasă, unde guvernul său a pierdut majoritatea în Senat, i-a lăsat însă prea puţină putere de influenţă pentru a contracara euroscepticismul partidului său, ODS (Partidul Civic Democrat). Guillaume Klossa, şeful grupului de experţi Europa Nova şi consilier principal pe timpul preşedinţiei franceze a UE, afirma că este mai dificil să fii preşedinte al UE fără unitate naţională, aşa cum se întâmplă acum în Republica Cehă, pentru politicienii cehi fiind mai greu să fie îndrăzneţi şi să promoveze interesele europene în cea mai bună manieră, cehilor lipsindu-le de asemenea maşinăria şi puterea administrativă care ajută ţările mari ale UE. Klossa recunoaşte "contextul extrem de dificil" în care Cehia şi-a asumat preşedinţia UE de la Franţa, făcând referire la recesiunea globală, criza din Gaza şi recentul război al gazelor dintre Rusia şi Ucraina.
Loialitatea Cehiei faţă de UE a fost subiect de dezbatere încă de când fostul satelit sovietic s-a alăturat UE, în mai 2004. Cu toate acestea, radio Praga, un post de radio ceh care emite internaţional, difuzează frecvent programe în favoarea continuării integrării europene, observând faptul că la un sondaj recent, realizat din însărcinarea UE, 54 la sută din cehi au afirmat că au încredere în Comisia Europeană, o rată de aprobare mai mare decât în Franţa (45 la sută), Germania (43 la sută) sau Marea Britanie (27 la sută). Ambasadorul ceh în SUA, Petr Kolar, declara referitor la calitatea unei preşedinţii europene că aceasta nu depinde de mărimea ţării. Kolar adăuga că Republica Cehă îşi ia sarcina în serios, prezenţa Cehiei neavând drept scop impunerea agendei sale ci consensul între cei 27 de membri, lucru pe care el speră ca ţara sa să-l ducă la bun sfârşit.
Mulţi experţi critică însă caracterul aleatoriu al sistemului rotativ de preşedinţie a UE, bazat pe ordine alfabetică şi alternanţa dintre state noi şi vechi membre, care pune în faţa provocărilor majore naţiuni noi şi relativ fără experienţă. "Unii lideri cehi demonstrează astfel că ar fi mai bine să alegi preşedinţii UE în funcţie de implicarea lor în probleme continentale mai degrabă decât în ordine alfabetică", afirma Goulard. Pentru Francois Lafond, şeful biroului din Paris al German Marshall Fund, mare parte din critici se datorează succesului preşedinţiei franceze de curând încheiate, Europa nemaivăzând până acum o preşedinţie atât de dinamică precum a fost cea exercitată de Nicolas Sarkozy, spune el. Nu trebuie însă uitat că Republica Cehă este unul din cei mai buni prieteni ai SUA în Europa, ceea ce ar putea întări cooperarea transatlantică în chestiuni importante precum Guantanamo, Irak sau Afganistan, adăuga Lafond, arătând că preşedinţia rotativă a UE "ajută ţările noi să adopte o identitate europeană şi contribuie foarte mult la informarea cetăţenilor europeni".
Alţi experţi europeni afirmă însă că sistemul se dovedeşte depăşit din punct de vedere al utilităţii. "Pentru a putea aborda un management de criză, o nouă funcţie importantă a preşedinţiei UE, este nevoie de lideri puternici", afirma Ulrike Guerot, şef al biroului din Berlin al Consiliului European pentru Afaceri Externe. În perioada crizei dintre Rusia şi Georgia, din vara trecută, europenii s-au simţit uşuraţi să poată conta pe leadership-ul puternic al lui Nicolas Sarkozy, adăuga ea, pledând în favoarea creării unui "secretar de stat european" pe termen lung, ceea ce în opinia ei "ar trimite un semnal clar şi îndrăzneţ atât SUA cât şi lumii".
