x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Centrala propagandei comuniste de la Paris

0
Autor: Prof. Dr. Stelian Neagoe 02 Iul 2005 - 00:00
Centrala propagandei comuniste de la Paris


Insemnarile zilnice facute de Constantin Argetoianu sunt o lectura palpitanta dupa 65 de ani.

Petrolul discordiei


9 FEBRUARIEStirile mai pesimiste de ieri, cu privire la rezistenta finlandezilor, venite din Stockholm, sunt dezmintite azi. Finlandezii rezista perfect. Puternica ofensiva sovietica, dezlantuita in Carelia si la nord de Ladoga, care dureaza de sapte zile, n-a putut inregistra un succes... Rusii sunt respinsi pretutindeni cu mari pierderi. Ceea ce cer finlandezii acum e armament, si se pare ca primesc mult. Comandantul Daru (ajutorul atasatului militar francez in Romania) mi-a afirmat ieri ca englezii au trimis cel putin 150 de avioane de bombardament cu care finlandezii au bombardat centrele de ravitalizare rusesti si Kronstadul. Pana acum si de la inceputul razboiului, rusii ar fi lasat in mainile finlandezilor 600 de tancuri, 300 de avioane (cu cele distruse), 200 de tunuri grele, 1.300 de mitraliere, 600 de autocamioane. Au mai fost distruse 3 vase mici de razboi si un submarin... Sa le ajute Dumnezeu finlandezilor...

Daru mi-a spus ieri ca francezii n-au oprit comenzile destinate Romaniei si ca intarzierea livrarilor militare e datorita faptului ca aliatii vor sa inarmeze intai armata turceasca, pe care o inzestreaza pe capete...

Mare valva in Europa. La Paris, politia a facut o perchezitie in stil mare la Reprezentanta Comerciala a Rusiei sovietice. S-au deschis toate sertarele, toate casele si s-a ridicat un enorm material. Pare ca acolo era centrala intregii propagande comuniste... S-au facut descinderi si la dl Evstratov, girantul Reprezentantei, si la toti functionarii acasa. A fost un fel de asalt si cartierul intreg a fost o zi intreaga sub stare de razboi. Multimea a manifestat ostil fata de Soviete... Cat s-au schimbat lucrurile, din zilele de glorie ale frontului popular!... Suritz, ambasadorul Sovietelor, a protestat energic si a cerut restituirea actelor ridicate; a fost insa trimis la plimbare. Pana la ruperea relatiilor Frantei cu Rusia nu mai e decat un pas... La Berlin, toata presa urla, acuza Franta ca a calcat legile neutralitatii (!) si cate si mai cate. Sprijin moral - dar atat. Germania trebuie sa fie incantata, caci cu cat se indeparteaza Rusia de Franta si de Anglia, cu atat se leaga mai strans de ea. Si pentru noi e bine. Daca s-ar ajunge la o declaratie de razboi intre anglo-francezi si sovietici ar fi si mai bine. S-ar fixa si pozitia Italiei, si soarta noastra finala...

Fostul secretar al Sovietelor la SDN, Sokolin, ramasese la Geneva si dupa ce Rusia s-a retras din Societatea Natiunilor. Guvernul Fe- deral l-a expulzat din Elvetia... Dupa cum se vede, bolsevismul si bolsevicii sunt apreciati pretutindeni...

De catava vreme, actiunile IRDP se urca intruna. De la 150 au ajuns la 700 de lei. Societatea e submediocra ca administratie si cu un pasiv mare, dar produce totusi vreo 40 de vagoane de petrol pe zi.

Explicatia urcarii actiunilor sta in goana dintre nemti si anglo-francezi dupa petrolul nostru. Germania, dupa acordurile din primavara trecuta, intrase in tratative cu Creditul Minier si se ajunsese la o intelegere, in sensul ca Creditul Minier si un grup german (Deutsche Bank) sa constituie o societate noua pentru exploatarea si rafinarea petrolului, fiecare parte aducand in noua afacere cate 200 de milioane de lei. Nu stiu pentru ce negocierile cu Creditul Minier s-au rupt si nemtii au luat atunci Petrol-Blokul ca rafinarie si au pus ochii pe Societatea Petrolul Romanesc, ale carei concesiuni trebuia sa serveasca ca si camp de aprovizionare pentru rafinarie. Nemtii au incercat sa ia optiuni de la principalii actionari ai acestei societati (dr. Angelescu etc.) prin persoane interpuse, toti romani, nu germani. Fratostiteanu, directorul general al Petrolului Romanesc, a crezut ca optiunile se iau pentru contul "Astrei", care se afla in proces cu societatea romaneasca si ca englezii vor sa puna pe aceasta cale mana pe societatea lui si sa stinga procesul in favoarea lor. S-a dus la Banca Nationala, la Mitita Constantinescu, la cine a putut, si a urlat ca strainii care poseda deja cele mai mari exploatari din tara vor sa puna mana si pe aceasta ultima rezerva romaneasca. Rezultat: Stoicescu, delegatul Bancii Nationale la Creditul Minier, care cunostea pe cei care umblau dupa Petrolul Romanesc, a chemat pe Oberwind, reprezentantul Germaniei in afacerile de petrol, si l-a rugat, in numele guvernului roman, sa renunte la actiunile Petrolului Romanesc, aceasta societate si Creditul Minier urmand sa ramana suta in suta societati romanesti. Germaniei, Guvernul i-a oferit concesiuni noi (?) si i-a dat drumul sa se inteleaga cu orice alta societate in afara de cele doua. Pe de alta parte, Creditul Industrial a imprumutat 70 de milioane Creditului Minier, cu care acesta a cumparat cat a putut din actiunile Petrolului Romanesc. Nemtii, galanti, s-au declarat gata sa asculte sugestiile primite, au renuntat la Petrolul Romanesc si la orice speranta de intelegere cu Creditul Minier si si-au indreptat nazuintele spre IRDP. Dar au intervenit atunci francezii, prin Wanger, si ca sa impiedice pe nemti sa acapareze IRDP, s-au pus si ei sa cumpere actiuni de-ale acestei societati si iata cum s-au urcat cursurile cu de trei si patru ori valoarea reala a hartiilor...

Conversatii cu Fabricius


Banca Nationala si-a publicat bilantul pe 1939: 500 de milioane castig la 600 de milioane capital! Frumoasa afacere. Si publicate sunt numai beneficiile licite... Sau, mai bine zis, legale!

Stirea audientei lui Mihalache pentru ieri nu era exacta. Nici n-a cerut audienta. Regele primeste insa azi pe doctorul Lupu, dupa cum ii fagaduise pe jumatate la 24 ianuarie.

FATA IN FATA. O intalnire istorica de gradul zero… Regele Carol al II-lea si Marele Voievod Mihai de Alba-Iulia, in vizita la Führerul Adolf Hitler

Vazut pe Tatarescu. I-am comunicat cele spuse mie vinerea trecuta de Fabricius cu privire la pericolul rusesc si dorinta Germaniei de a ajunge la un act care sa ne convinga si pe noi ca nu mai avem de ce sa ne temem din partea Rusiei. I-am reprodus si conversatiile avute in aceeasi seara, la Legatia Germaniei, cu Guido Schmidt si cu Neubacher. Tatarescu a fost foarte interesat de cate i-am spus, caci fata de dansul Fabricus (pe care l-a vazut ieri) a fost mai putin categoric. I-a spus ca situatia s-a schimbat mult, ca pericolul rusesc s-a indepartat, ca Germania a lucrat mult in favoarea noastra etc., dar n-a mers pana la planul unui act de garantare germano-italo-rus. Am fost de acord cu Tatarescu ca probabil nu era autorizat sa vorbeasca oficial - cum a vorbit cu mine in particular - si am mai fost de acord ca Italia nu va semna in conjunctura actuala un act alaturi de Rusia sovietica. "Nici alaturi de Germania", a adaugat Tatarescu, si cred ca are dreptate. Mi-a multumit pentru informatia adusa, "un homme averti en vaut deux", si mi-a vorbit de greutatile prin care trece. Germanii cer tot mai mult petrol, iar englezii cer sa nu le dam deloc. Acum francezii se arata mai intelegatori si englezii mai intransigenti, tocmai invers de ce era la inceputul razboiului. Prohibitia de export in Romania a fost ridicata si in Franta, si in Anglia. Englezii trateaza cu noi, vor sa ne dea credite si materiale, armament si devize americane - tot ce voim, numai sa restrangem partea Germaniei de petrol...

Cu Italia, bine - dar sa nu-i silim sa se pronunte impotriva Ungariei, pe care nu vor sa o piarda. Cu bulgarii, de asemenea, bine. Kiosseivanov i-a spus lui Saracacioglu ca Bulgaria ar fi chiar gata sa mearga cu noi si cu turcii in cazul unui atac sovietic, ramanand sa se inteleaga cu noi dupa razboi... E prea frumos, trebuie sa fie o porcarie la mijloc... si cu ungurii s-au indulcit mult relatiile... In rezumat, un moment de ragaz. Rusii si-au ridicat toate trupele de pe langa granita noastra si le-au dus la dracul...

Tatarescu mi-a spus ca Parlamentul nu se va deschide decat la 1 martie, fiindca nici bugetul, nici legile pe care vor sa le treaca prin Camera si Senat nu sunt gata.

Au renuntat la Legea serviciului aprovizionarii, care nu va mai fi promulgata, si bine au facut, caci ar fi fost un continuu conflict cu Ministerul Economiei Nationale - in schimb, se creeaza un Minister al Schimburilor, care va avea ca titular pe Christu, de la Externe. Alegere excelenta. Tatarescu va veni cu legea, marti sau miercuri, la Consiliul Economic si va profita de acest prilej ca sa asiste la sedinta. L-am rugat sa aduca si pe ministrii economici; mi-a promis.

Vorbind despre FRN, i-am aratat ingrijorarea mea fata de invazia cuzistilor antisemiti. Mi-a spus sa nu am nici o teama. Nu le da nici un tinut. Cuza ceruse tinutul Prutului pentru el - ca sa-l indeparteze, Regele a hotarat ca nici un consilier regal sa nu ia tinut sau judet. Presedintiile tinuturilor au fost impartite astfel: Timisul - Silviu Dragomir; Oltul - Gigurtu (!!); Bucegii - Ghelmegeanu; Marea - Ralea; Dunarea - Victor Slavescu; Prutul - Petre Andrei; Nistrul - Istrate Micescu; Suceava - Gh. Vantu; Muresul - Serban; Somesul - Iuliu Moldovan; Bucurestiul - Costica Angelescu.

Cuzistilor nu li se vor da decat trei judete: Balti - G. Cuza; Tighina - Topciu si Baia - Prelipceanu. Prea mult si atat.

Mediatie americana


Cercurile guvernamentale rasuna de succesele trambitate de Gafencu cu prilejul congresului de caraghiosi de la Belgrad.

Astfel, se spune ca Iugoslavia era hotarata sa saboteze conferinta si ca Gafencu a obtinut ca Tzintaro sa-si schimbe atitudinea. Intr-adevar, mare succes!

Apoi, ca toti venisera la Belgrad hotarati sa obtina de la Romania "sacrificii", ca sa impace pe unguri si pe bulgari si ca Gafencu a obtinut ca turcii, sarbii si grecii sa consimta la integritatea teritoriului nostru... Ce noroc!

Nu tagaduiesc ca Gafencu a facut figura buna la Belgrad. Gafencu face totdeauna impresie buna, cand se gaseste fara Nuseta. Tagaduiesc insa orice importanta internationala intrunirii de parliti, cunoscuta sub numele de Intelegerea Balcanica.

10 FEBRUARIE. Faptul insemnat al zilei este trimiterea subsecretarului de stat Sumner Welles "in misiune", in Anglia, Franta, Germania si Italia. Dl Sumner Welles e insarcinat de Roosevelt "sa studieze situatia" in aceste patru tari si sa raporteze direct presedintelui "impresiunile" sale, care nu vor fi comunicate decat secretarului de stat Cordell Hull. Stirea oficiala din Washington adauga ca dl Sumner Welles nu e insarcinat cu nici o incercare de mediatie si ca n-are depline puteri ca sa trateze. Nu incape insa indoiala - si importanta pe care toata presa Europei o da acestei misiuni o dovedeste - ca aceasta calatorie a lui Welles e in legatura cu ideea unei incercari de mediatie, pe care presedintele Roosevelt o pregateste de mai multa vreme.

Dl Sumner Welles nu va merge nici in Rusia, nici in Finlanda. Dar Statele Unite vor cauta un contact cu principalele state neutre interesate mai de aproape la terminarea ostilitatilor. Cu toate atuncea...

Ionel Christu a depus ieri juramantul, ca ministru de stat deocamdata, pana la crearea Ministerului Schimburilor. Probabil ca s-a cautat astfel sa i se lase lui organizarea noului departament. Presupun ca serviciile existente pe langa Ministerul Economiei Nationale si pe langa Banca Nationala vor fi trecute la Ministerul Schimburilor. Costica Angelescu si Mitita Constantinescu trebuie sa fie incantati...

Pare totusi ca in Finlanda rusii, atacand in masa, au izbutit sa patrunda in linia Mannerheim, la Hotinen, in sectorul Summa - dar ca au fost imediat alungati si siliti sa se retraga pe primele lor pozitii... Chestiunea unei nesfarsite rezistente a finlandezilor se pune serios...

Bietii oameni mai au un nenoroc: scrie in favoarea lor putoarea de Pertinax, piaza rea cunoscuta...

va urma
Citeşte mai multe despre:   s-au,   creditul,   istorie politica,   minier,   creditul minier

Serviciul de email marketing furnizat de