x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Istorie politica Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (96)

Din însemnările zilnice ale lui Constantin Argetoianu (96)

de Stelian Neagoe    |    02 Mar 2012   •   21:00

Memorialistul Argetoianu este binecunoscut lectorilor din Romania, si nu numai, iar anul de foc 1942 graieste de la sine. Transcrierea textelor in revista se face dupa manuscrisul olograf, aflat in posesia noastra. Scriitorul politic Constantin Argetoianu s-a nascut la 3 martie 1871, in Craiova, si a incetat din viata la 6 februarie 1955, in gulagul comunist din Sighetul Marmatiei.

Miercuri, 29 aprilie.
Ieri a fost un cutremur destul de violent la Focsani, la orele 13. Cutremurul a fost de gradul 5-6 si a produs mare panica in populatie. Lumea a parasit casele, bocindu-se; din fericire n-a fost nici o paguba de inregistrat. Cutremurul a fost resimtit de unii si la Bucuresti: eu unul n-am simtit nimic...
Sasa Popov da interviuri asupra noastra la Sofia si ziarele bulgaresti ne lauda si ne fac declaratii de amor... 'Beati possidentes!' Noi, romanii, nu putem uita Balcicul si-l vom relua!
Cheltuielile de razboi in Statele Unite sunt de 3 miliarde dolari pe luna. Deocamdata...

Cripps a facut ieri declaratii in Camera Comunelor cu privire la negocierile lui in India. Cripps socoteste situatia din Indii ca excesiv de periculoasa; armata britanica nu poate lasa situatia din mana si concesiile pe care el, Cripps le-a facut nazuintelor locale reprezinta un ma­ximum peste care nu se poate trece.

Trei sunt cauzele care au zadarnicit misiunea lui: apropierea inamicului de Indii pe uscat si pe mare, defetismul pe care l-a constatat in toate clasele sociale si — divergentele din Camera Comunelor privitoare la noul Statut de acordat hindusilor...
Se povestesc orori despre cele intamplate in catacombele Odessei. Intreg orasul a fost construit cu piatra luata din straturile calcaroase subiacente, asa incat s-au format gauri si comunicatii ce constituie un labirint, la adancime de 20-30 metri. In aceste ascunzisuri s-au refugiat bolsevici inarmati, dupa plecarea rusilor. Cu toata goana ce li s-a dat, n-au putut fi toti descoperiti. Cei care mai ramasesera ascunsi, au sfarsit prin a se ucide unii pe altii si prin a se hrani cu carne de om!! La ce grad de salbaticie ne-a adus razboiul acesta ingrozitor!

Joi, 30 aprilie.
Posturile de radio engleze si elvetiene povestesc dramatica evadare a generalului Giraud de la fortareata din Königstein. Posturile germane dau numai ca generalul a ajuns in ziua de 21 aprilie in Elvetia. Generalul Giraud fusese facut prizonier in campania Frantei, in 1940, in conditii exceptionale. Coborandu-se din automobil la Cartierul General al Armatei de care depinde unitatea sa, in loc sa gaseasca in fata sa pe generalul Corrap, a dat de nemti, care l-au cules impreuna cu insotitarii sai... Generalul Giraud trecea drept unul din cei mai destoinici ofiteri francezi. In razboiul trecut a fost ranit si facut de 4 ori prizonier si de 4 ori a evadat. A evadat si acum: un adevarat specialist al evadarii! Cei care-l cunosc se intreaba cum a putut sa se strecoare, caci e un galigan de 1,92 m inaltime! Si fortareata Königstein e izolata pe o stanca... Probabil complicitati germane...

Guvernul elvetian a dat un comunicat prin care informa ca, in conformitate cu dreptul international, a autorizat pe general sa paraseasca tara. Generalul a plecat pentru o destinatie necunoscuta...
Germanii sunt furiosi, caci Giraud este o personalitate populara si sunt temeri – aproape certitudine – ca se va duce sa intareasca formatiunile lui de Gaulle...
Acum cativa ani, fiind guvernator al Metz-ului, generalul Giraud a refuzat sa primeasca pe tradatorul Pierre Cot, ministrul Aerului de trista memorie. Incidentul a produs atunci mare valva... Dar cum va ajunge pana la ele?

Pilder povesteste ca bombardamentul orasului Lübeck a fost ingrozitor. Din cele 5 biserici istorice ale Lübeck-ului n-a mai ramas decat una, patru au fost complect distruse. Distruse asemenea faimosului Rathaus si vechile case din secolele al XV-lea si al XVI-lea care faceau mandria orasului. Si Rostock-ul (mai putin interesant) a fost prapadit.

Si Kiel-ul, si Colonia... La Augsburg au fost bombardate mai mult fabricile de prinprejur; orasul a scapat cu pagube mai putine. La Berlin n-au mai venit englezii din noiembrie, dupa Pilder din pricina pericolelor prea mari pe care le-ar avea de infruntat la inapoiere. Caci ca sa vina pot sa se strecoare, dar o data prezenta lor semnalata, avioanele trebuie sa infrunte atatea baraje intre Berlin si Mare, incat nu mai scapa unul...

Radio Londra a anuntat ieri ca R.A.F-ul a bombardat violent si uzinele Skoda la Pilsen. Despre aceasta bombardare, telegramele germane nu marturisesc nimic, dar dau o noua bombardare a Coloniei... In schimb, nemtii au bombardat marti, ca represalii, Yorkul, pe care l-au distrus aproape — dupa Exeter-ul, Bath-ul si Norwich-ul. Aceste bombardamente de orase pasnice si frumoase care contin comori de arta sunt tampite si nu au nici o influenta asupra mersului razboiului. Englezii urla si protesteaza impotriva lor; protesteaza si nemtii, dar ei invoca dreptul de represalii, caci englezii au inceput...

Bombardarile se fac acum cu avioane noi, enorme si cu bombe in carcate cu aer solidificat: efectele sunt ingrozitoare. Omenirea a inne­bunit si nu stiu unde se va opri cu distrugerea a tot ce s-a cladit in secole de truda, atat in domeniul material cat si in cel moral...

• Continuarea in numarul urmator

×
Subiecte în articol: istorie politica