Memorialistul Argetoianu este binecunoscut lectorilor din România, şi nu numai, iar anul de foc 1942 grăieşte de la sine. Transcrierea textelor în revistă se face după manuscrisul olograf, aflat în posesia noastră. Scriitorul politic Constantin Argetoianu s-a născut la 3 martie 1871 în Craiova şi a încetat din viaţă la 6 februarie 1955 în gulagul comunist din Sighetul Marmaţiei.
1942Duminică, 18 ianuarie
Arhiducesa Ileana (fata Mamei) a fătat la Castelul Sönnberg, lângă Viena, încă o fată... Exagerează! Cristina Stancev, nenorocita condamnată la moarte în Bulgaria şi refugiată în România - al cărui caz a fost raportat în aceste "Însemnări", a murit de tuberculoză după 4 ani de închisoare preventivă la noi... Fată fără noroc!
Bolşevicii înfiinţaseră la Chişinău, în liceul "Regina Maria", un muzeu antireligios în care batjocoreau toate credinţele religioase. S-au gândit în fine ai noştri să-l desfiinţeze... Zvonuri persistente în oraş despre rechemarea lui Killinger. Se dau mai multe versiuni: după una ar urma să i se încredinţeze postul de adjunct pe lângă Himmler în fruntea Gestapo-ului (în locul lui Hildreich (?) numit Protector la Praga în locul lui Neurath); după alta rechemarea s-ar datora neînţelegerilor lui Killinger cu Misiunea economică germană din România, zisul Killinger arătându-se prea favorabil punctului de vedere românesc - după o a treia versiune, în sfârşit, rechemarea ministrului Germaniei ar fi uneltită de Fabricius, reintrat în favoare şi la Wilhelmstrasse şi care nu iartă pe Killinger că i-a luat locul... Toate aceste zvonuri îşi aşteaptă însă confirmare.
Mi se spune că nemţii au luat în posesie localul Legaţiei sovietice din Şoseaua Kisselef. Ar fi o nouă încălcare a dreptului internaţional - dar ce "drept" a mai rămas în picioare în vremurile noastre? Legaţia Angliei în schimb e neocupată, cu peceţile pe uşi...
Alt mănunchi de zvonuri: Se zice că raporturile noastre cu Germania sunt cam încordate. Aşa s-ar explica "boicotarea" vizitei lui Ribbentrop la Budapesta şi... discursul lui Şeicaru. Mareşalul Antonescu ar fi exasperat de cererile germane, de cele pe terenul economic - căci cele de ordin militar au fost acceptate cu supunere în faţa Soartei. Când a venit
Marinescu la el cu decretul "interpretativ" privitor la Societăţile germane de export de cereale (conform înţelegerii de la Berlin), Antonescu l-a dat afară şi i-a cerut, dimpotrivă, măsuri mai drastice pentru împiedicarea nemţilor de a acapara tot.
Un alt fapt ce ar fi înfuriat pe Mareşal e că tinerii trimişi ca ucenici la lucru în Germania, în loc să fie întrebuinţaţi în fabrici ca să înveţe ceva, au fost puşi să măture străzile... Ba au fost chiar îmbrăcaţi în verde şi puşi să defileze cântând cântece legionare! Faptul s-ar fi întâmplat la Viena şi ar fi fost semnalat de generalul Mazarini aflător acolo, în căutarea sănătăţii lui fiu-său... Antonescu ar fi protestat direct la Hitler şi ar fi cerut... să-i dea pe Sima! Cei de la Siguranţă pretind că Sima va fi extrădat zilele acestea. Iar cei din jurul lui Antonescu povestesc că nevoile nemţilor de efective sunt atât de mari, încât Antonescu e în largul lui, ridică tonul şi va obţine tot ce vrea...
Tanriöer a fost ieri să mă vadă: mi s-a arătat mai puţin categoric ca acum opt zile în ce priveşte transporturile de trupe germane spre frontiera turcească. Recunoaşte şi el acum că ceva e în pregătire. După informaţiile lui, ar fi început transporturi de trupe ungureşti, spre Rusia, prin Lemberg... Mişcare de trupe de asemenea spre Serbia, unde războiul cu partizanii continuă, mai dârz ca oricând...
Mareşalul Keitel a sosit ieri la Budapesta (nimic în jurnale...). Unii cred că a fost trimis să hotărască pe unguri să dea contingentele cerute de Ribbentrop, după răspunsul lor evaziv (aceeaşi misiune ar fi avut-o Ciano) - alţii spun că contingentele au fost acordate, şi că Keitel a fost însărcinat cu coordonarea transporturilor şi cu întocmirea planurilor de executare.
Aflu că Mareşalul Antonescu ar fi fost invitat la Berlin, pentru o înţelegere directă asupra punctelor în litigiu între cele două Guverne. Mareşalul s-ar lăsa greu şi tergiversează... Are şi argumente meteorologice de a întârzia: pe viscol nu pot zbura avioanele! Dacă chemarea Mareşalului e adevărată, zvonurile de neînţelegere mai sus notate ar primi un început de confirmare....
Luni, 19 ianuarie
Boboteaza veche ne întâmpină azi cu -13°. A nins uşor şi toată noaptea asta şi viscolul tot suflă, dar mai domolit. Parcă vrea Dumnezeu să ne îngroape sub zăpadă... Cu toată iarna cumplită, germanii înregistrează succese locale în Comunicatul lor, pe tot frontul rusesc, şi la Nord, şi la Centru, şi la Sud. Să reţinem din ele faptul că forţele nemţeşti şi aliate îşi menţin "grosso modo" liniile, pretutindeni... Printr-un ordin de zi pe armată, Hitler schiţează cariera mareşalului von Reichenau "care a întrupat toate virtuţile soldatului german" şi a fost primul conducător al unei armate blindate, în Polonia, în 1939...
În Africa de Nord, linia frontului neschimbată, dar capitularea Solun-ului e mărturisită în comunicatele de ieri, atât germane, cât şi italiene, care anunţă că istovite de muniţii şi de aprovizionare, trupele închise acolo au trebuit să se predea, după două luni de rezistenţă eroică. Izolat, Solun-ul era condamnat şi căderea lui era aşteptată. Englezii au anunţat-o de acum patru zile...
Japonezii continuă marşul lor victorios. Cu Borneo au terminat-o.
Cu Filipinele mai au de lucru. În Malaezia au ajuns la 68 kilometri de Singapore, pe care-l bat zilnic cu aeroplanele. Englezii anunţă că trupele australiene debarcate la Singapore au pornit împotriva inamicului şi că o altă ofensivă britanică se îndreaptă din Birmania spre Thailanda.
O convenţie militară a fost semnată la Berlin între Germania, Italia şi Japonia, privitoare la conducerea războiului. Despre conţinutul ei nu se dă nimic în vileag. Convenţia a fost semnată de Comandantul Suprem al forţelor armate germane şi de către un reprezentant al Înaltelor Comandamente italian şi japonez. Ciano a părăsit ieri-seară Budapesta. Despre scopurile şi rezultatele vizitei sale n-a răsuflat încă nimic în public...
Conferinţa Pan-Americană continuă. Se discută ruperea relaţiilor cu Statele Axei şi cu cele afiliate ei. Brazilia e pentru ruptură. Chile, Argentina, Paraguay şi până la un punct şi Peru - contra. Deocamdată... Deşi liniştea e departe de a fi restabilită în Croaţia, profesorul Herescu a fost trimis să ţină o conferinţă la Zagreb şi să facă atmosferă pentru România. Pare că a avut succes, şi în tot cazul câteva mese oferite de Buzdugan, ministrul nostru, de Miciora, ataşatul de presă, şi de croaţi. Mesele s-au lăsat cu discursuri de înfrăţire şi la ele a asistat şi dl Benzon, noul ministru croat la Bucureşti. Conferinţa lui Herescu a avut de subiect "formaţiunea poporului român". Acum croaţii sunt lămuriţi asupra noastră. "Îa nous fait une belle jambe" - vorba francezului...
Oraşul e plin de zvonuri, mai rău ca oricând. Pe lângă cele notate ieri, "unul singur, bazat pe confidenţe de la Statul Major" - aşa pretind cel puţin cei care-l răspândesc - stabileşte că Guvernul a refuzat Germaniei un nou contingent militar pentru primăvară, pe frontul rusesc. Mareşalul Antonescu promisese 500.000 de oameni, dar Statul Major a sfârşit prin a-l convinge (!!) că nu mai puteam (?) mobiliza nici un om... Refuzul nostru ar fi determinat răceala constatată în raporturile noastre cu Reichul şi chemarea lui Antonescu la Berlin... Şi această ştire îmi pare de domeniul fanteziei, dar o înregistrez ca un semn al evoluţiei opiniei noastre publice - şi fiindcă mi-a fost dată de oameni serioşi...
În curând vom fi lămuriţi.
(Va urma)