Istorie politica - "Cum o invartesti, tot rau iese!"

Constantin Argetoianu - Anul 1940 vazut de un mare om politic

Constantin Argetoianu

Femei urate

3 MAI Din cauza sarbatorii iesise toata populatia pe strada: n-am vazut nici o dama simpatica. Plimbarea pe laguna, intre Venetia si Chioggia, e placuta, dar ce dezolatie de-a lungul limbii de pamant pe care o urmareste vaporul. In afara de Alberoni, cu plantatie deasa si bine reusita, nici un pom, nici la Malamocco, nici la San Pietro in Volta, nici la Pellestrina. De ce?

Singur cum sunt, n-am alta cale de informatie decat gazetele italiene. Din ele reiese - sunt toate filogermane - ca pentru aliati lucrurile merg prost in Norvegia. Telegramele nemtesti spun chiar ca englezii au fost aruncati in mare, ceea ce pare exagerat. Cert este ca n-au putut opri fortele germane in inaintarea lor spre Trondhijem. Se pare ca debarcarea aliatilor a fost pripita, prost pregatita si insuficienta ca forte de uscat si ca forte aeriene (aceasta din urma lipsa mai greu de inteles). Se mai pare ca marina britanica nu e stapana pe stramtori si pe Marea Baltica cum s-a spus si ca trupele si aprovizionarile germane tot mai pot ajunge in Norvegia. Ca organizatie, pare ca si de asta data nemtii au batut pe aliati. In ziarele franceze si engleze care sosesc aici, informatiile din Norvegia sunt foarte reduse, se vorbeste de bombardarile lagarelor germane de catre aviatia britanica, dar se marturiseste ca inamicul n-a putut fi oprit. In cele frantuzesti mai ales, multa nervozitate, pe cat a lasat cenzura sa treaca… Abia la Bucuresti voi putea sti tot adevarul.

3 mai, amiaza. Ploua cu galeata de azi-noapte. Am facut "un tur" la Academia de pictura (incantat de sala lui Giov. Bellini) si o statie mai prelungita la San Marco. Frumoase linii, desi nu se apropie de ale Sfintei Sofii. Capitelurile coloanelor corintiene si ornamentele gotice adaugate nu se impaca cu ritmul Bizantului… Impresie adanca totusi…

Din Mizil in Venetia

Intalnit prin colonadele Pietii San Marco pe Penescu, pe Olchovski si toata banda parlamentarilor romani, care de la Milano se dusese la Florenta, unde au stat pana aseara. Sunt in panica; au auzit la nu stiu ce radio ca italienii vor ataca pe iugoslavi (probabil un radio englezesc!) si sunt grabiti sa se inapoieze la Bucuresti. Desi nu cred ca italienii sa incerce inca o lovitura asupra Dalmatiei m-am abtinut de la orice incurajare a simpaticilor mai compatrioti care se incadreaza mai bine intre Mizil si Tirchilesti decat in Piata San Marco…

5 MAI Ultima zi la Venetia… Vreme frumoasa. Pe jos m-am dus azi-dimineata sa mai fac o vizita prietenului Colleone… Cat pe aici era sa-l tradez si sa-l pun pe Gatamelata in locul lui, in dragostea mea. Dar nu; raman credincios lui Colleone. Opera lui Verrochio e mai vie ca a lui Donatello. Daca asa cum sta calul lui, Gatamelata ne infatiseaza o minune de echilibru static - Colleone intrupeaza actiunea vijelioasa in mersul ei, actiune ce nimic nu este in stare sa i se impotriveasca… Nimic, nicaieri, niciodata n-a putut sa se apropie macar in arta de aceste doua nepieritoare monumente ecvestre.
Inapoindu-ma la Santi Giovanni e Paula, am intrat in muzeul de antichitati instalat intr-o parte din "Libreria" de pe Piazzeta si in cateva saloane din Procuratiile cele noi. Nu-l vizitasem niciodata: mediocru - submediocru chiar.

Armenii lui Manuc

Ieri-dimineata am facut o lunga vizita la San Lazzaro, insula armenilor. Cativa oameni de treaba traiesc acolo intr-un stat incantator, la umbra unui cedru centenar, printre carti si hrisoave ce le amintesc o patrie disparuta de sute de ani…
Pe vremuri, insula servea de lazaret pentru ciumati. 12 calugari armeni, condusi de Manuc, fiul lui Petre din Sivas - botezat Manuc, dar mai cunoscut sub numele de Mekhitar (consolatorul), goniti de urgia turcilor au ajuns in 1715 la Venetia si s-au pus obladuirea Serenisimei. Trecuti la ritul catolic, cei 12 armeni se bucura si de obladuirea Papei si obtinura de la Serenisima, in 1717, inchirierea Insulei San Lazzaro. Mekhitar construi conventul sau pe care-l termina pe la 1740 si fonda ordinul Mekhitaristilor. Insula, si tot ce e construit pe dansa, apartine azi ordinului care a cumparat-o in 1834. Superiorul si vreo trei calugari m-au primit cu afabilitate, mi-au vorbit de lord Byron si de Iorga (! care a oferit bibliotecii cateva carti de ale lui). Superiorul mi-a daruit doua volume, imprimate la ei, in manastire.

7 MAI. Plecat duminica la ora 4:00 din Venetia, am sosit ieri-seara la ora 10:00 in Bucuresti. De la gara m-au intampinat capete consternate. Bucurestiul si Romania intreaga sunt, din nou, in stare de panica - si panica e provocata de asta data de Italia!! De Italia care va ataca sau Grecia, sau Iugoslavia, sau Franta, nu se stie, dar de atacat va ataca sigur! Si cand ma gandesc ca in Italia, oamenii se temeau de noi sa nu atacam noi Ungaria si Germania (!!!) ca sa facem pe placul aliatilor! Am linistit lumea cat am putut si am reusit. Din nenorocire, cercul contactelor mele este restrans…
Am fost inspaimantat de starea campului de la granita noastra si pana la Bucuresti. Inainte de granita, intre Chichinda Mare si Jimbolia, la dreapta si la stanga liniei ferate, lacurile sunt acoperite de apa - parca trecea trenul prin lagunele Venetiei.

Nemtii si valahii…

In Banatul nostru, apa mai putina, dar graul jerpelit. Semanaturile de primavara, in parte nefacute, iar ce s-a semanat n-a iesit inca, din cauza frigului. Intristator insa e starea graului: recolta va fi sub - submediocru. In Oltenia, graul se prezinta ceva mai bine, iare de la Olt incoace spre Bucuresti incepe din nou jalea… Mi-e frica ca nu numai nu vom avea ce da nemtilor, dar nici ce sa mancam noi, valahii…

8 MAI. Au avut dreptate ziarele italiene sa publice numai stirile germane cu privire la campania din Norvegia. N-au avut dreptate sa se bucure si sa terfeleasca pe aliatii care in cursul secolului al XIX-lea au facut unitatea Italiei, dar au avut dreptate sa publice stirile, fiindca corespundeau adevarului… E trist pentru englezi si pentru francezi, dar campania lor in Norvegia, pe care au inceput-o cu atata valva - distrugerea flotei germane la Narvik, taierea legaturilor maritime intre Germania si Scandinavia, declaratia ritoasa a lui Paul Reynaud ("minereurile suedeze nu vor mai ajunge in porturile inamice") - s-a terminat cu un complet fiasco. Cei 25.000 oameni debarcati in Norvegia centrala au trebuit sa fie reimbarcati in graba si au lasat si ceva material prada nemtilor… Au mai ramas trupe la Narvik care cauta sa puna mana pe oras, pana acum necucerit si aparat de cateva contingente germane. Vor reusi?

Razboiul dintre 3 milioane si 3 lei

Tratatele de pace… petice de hartie. Nicolae Titulescu prezidand in anii interbelici conferinte cu omologii sai din Antanta Balcanica

In dezbaterile parlamentare care au inceput ieri la Londra, si sunt in curs, Chamberlain a marturisit ca Norvegia meridionala si centrala (pana la Trondhijem) au ramas in mana nemtilor. Criticile aduse Guvernului in Camera Comunelor sunt aspre. Chamberlain raspunde cu seninatate ca pierderile Angliei nu sunt mari, si ca vointa de victorie integrala este intacta, atat in Anglia, cat si in Franta… A recunoscut insa si nenea Neville ca prestigiul aliatilor a suferit o lovitura grea… Ar fi putut sa spuna ca la inceputul razboiului din 1914, germanii alergau spre Paris: acum alearga spre Polul Nord - situatia este prin urmare mai buna, acum ca atunci…

Pe mine nu ma impresioneaza chestiunea de prestigiu, ma impresioneaza - si inca adanc - faptul ca cele intamplate in Norvegia dovedesc forta de rezistenta a nemtilor, puterea lor militara si daca pe de alta parte se tine seama de vointa de victorie, de faimoasa vointa de victorie a aliatilor, concluzia naturala e ca razboiul va tine mult, foarte mult. Cred ca pana in cele din urma vor invinge aliatii, fiindca cei cu 3 milioane in buzunar vor invinge pe cei cu 3 lei - dar in ce hal vor fi invinsii si invingatorii, iar noi singuri, singurei fata de Rusia cu puterile intacte…

Cecropid, care vede regulat pe nemti, imi spune ca acestia ar voi cu tot chipul sa evite o noua iarna de razboi. Ca scopul lor e sa dovedeasca pana la toamna invincibilitatea lor pe terenul militar si sa obtina astfel de la aliati pace onorabila de compromis… Nici nemtii, si cred ca nici englezii si francezii nu vor sa ajunga la pace istoviti si sa fie astfel siliti sa treaca prin furiile rusilor si italienilor. Cecropid crede chiar din cate a vorbit cu nemtii ca vechea idee hitlerista a unei colonizari germane in rasaritul Europei e departe sa fie uitata…

Pentru noi, esentialul nu e cine va invinge. Esentialul e sa invinga repede - sau pacea, daca e vorba de o pace de compromis, sa se incheie repede, sa avem alaturi de cine sa stam de vorba cu rusii…

Dar daca ceea ce spune Cecropid e adevarat, ca nemtii n-ar mai putea tine o iarna - atunci pacea pana in toamna ar fi exclusa, caci situatia din Germania nu poate sa nu fie cunoscuta si aliatilor si ei se vor tine darji… Cum o invartesti, tot rau iese…

In Turcia, unde "succesele" aliate din Norvegia trebuie sa fi impresionat, a fost proclamata starea de asediu. Cu acest prilej am aflat, cu mirare, ca nu fusese proclamata pana acum…

Propaganda diversionista

Se afla acum ca, pe la mijlocul lui aprilie, scrisori au fost schimbate intre Regele Gustav al Suediei si Hitler, scrisori prin care se fagaduia pe de o parte si se garanta pe de alta o completa neutralitate a Suediei. Cred ca dupa "succesul" expeditiei aliate in Norvegia, si dupa procedeele fulgeratoare, dovedite de nemti la indemana lor - suedezii vor avea grija sa nu iasa cu un pas din neutralitate. Se vorbeste deja la Stockholm de intretinerea raporturilor comerciale cu Germania, prin porturile Tarilor Baltice… Nemtii au facut - si fac inca mare caz de conversatia telefonica pe care ar fi surprins-o (cum?) intre Paul Reynaud si Chamberlain. Conversatia ar fi avut loc la 30 aprilie - se precizeaza chiar ora: 20 si 10 - si s-ar fi invartit in jurul "misiunii" incredintate armatei Weygand. Chamberlain ar fi cerut ca totul sa fie gata pana la 15 mai, iar Reynaud ar fi raspuns ca Weygand nu poate fi gata inainte de 20, din cauza anumitor pretentii turcesti (!!). De la Paris si de la Londra se dau cele mai categorice dezmintiri cu privire la aceasta conversatie telefonica "plasmuita pe de-a intregul".

9 MAI. Dezbaterile asupra conducerii razboiului, si mai ales asupra campaniei din Norvegia, au continuat si ieri in Camera Comunelor si s-au incheiat printr-un vot de incredere in Guvern: 281 voturi pentru si 200 contra. Dat fiind zdrobitoarea majoritatea din Camera a Partidului Conservator, votul este simptomatic. Se crede ca Chamberlain va ramane in capul Guvernului, dar ca va proceda la o remaniere. Se vor face noi propuneri opozitiei sa intre in Guvern. Partidul Laburist va refuza colaborarea sa unui Guvern in frunte cu Chamberlain.

"Batrani si ratati"

Dupa esecul din Norvegia s-au dat puteri nelimitate de control asupra conducerii razboiului onorabilului Winston Churchill. Laburistii au primit rau aceasta numire si major Attlee, in cuvantarea sa de marti, a facut o aluzie la ea zicand: "Guvernul e compus din batrani si din ratati!" Winston Churghill are dreptul sa figureze in ambele categorii! Restrictiile din Anglia: pentru prima oara de cand a fost intemeiat (1792) ziarul "Times" a fost nevoit sa-si reduca formatul… Nu mai sunt traditii nici in Anglia! Pe cand la Narvik vifornita impiedica pe aliati sa izgoneasca pe cei cativa nemti debarcati acolo, si sa puna mana pe oras - la Namsos, autoritatile germane inventariaza prada de razboi. Trupele aliate au parasit destul material, in precipitata lor retragere…

va urma