x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

50 de ani de zboruri spaţiale

0
Autor: Delia Zahareanu 04 Oct 2007 - 00:00
50 de ani de zboruri spaţiale


După o jumătate de secol in care omenirea a păşit pe Lună şi a trimis misiuni in sistemul solar, zburănd spre alte colţuri ale galaxiei, rămăne o intrebare: şi acum incotro?

După o jumătate de secol in care omenirea a păşit pe Lună şi a trimis misiuni in sistemul solar, zburănd spre alte colţuri ale galaxiei, rămăne o intrebare: şi acum incotro?

Sputnik 1 a dat startul erei zborurilor spaţiale. In urmă cu 50 de ani, la 4 octombrie in 1957, micul satelit, căntărind doar 30 de kilograme, era propulsat pe orbita terestră, devenind primul obiect artificial care gravita in jurul Pămăntului. Insă Sputnik 1 nu era rezultatul dezinteresat şi altruist al savanţilor sovietici care lucrau sub indrumarea enigmaticului Serghei Korolev, directorul programului spaţial al URSS. Era produsul direct al tehnologiilor militare aplicate in cercetarea rachetelor nucleare. Omenirea incepea cucerirea spaţiului cosmic sub semnul confruntării. Iar startul il dăduse Imperiul Roşu de la Est. Fapt ce nu putea avea decăt o consecinţă directă: ca urmare a ceea ce Congresul american a denumit "Criza Sputnik", Statele Unite infiinţau in iulie 1958 National Aeronautics and Space Administration, pe scurt NASA, instituţia care era menită să dezvolte şi să gestioneze programul spaţial american.

Cursa spaţială şi primele teste

Sovieticii, după Sputnik 1, aveau de implinit o misiune mult mai presantă: să lanseze un nou satelit, de data aceasta unul care să aibă pasageri la bord. Nikita Hruşciov, prim secretar al Sovietelor, in 1957, a dat ordin ca Sputnik 2 să fie lansat in noiembrie, pentru comemorarea a 40 de ani de la Marea Revoluţie din Octombrie. Pentru experiment a fost folosită o căţeluşă culeasă de pe străzile Moscovei, botezată Laika şi antrenată să suporte presiunile mari din timpul decolării şi nivelul crescut de stres fonic. La 3 octombrie, Sputnik 2, construit numai in căteva săptămăni de la lansarea primului satelit artificial, a fost lansat in spaţiu la bordul unei rachete PS-2. Senzorii de argint, implantaţi in pieptul Laikăi, monitorizau semnalele vitale ale micului patruped şi au oferit oamenilor de ştiinţă sovietici informaţii valoroase despre comportamentul unui organism in timpul zborului spaţial. Insă, la 5 noiembrie, semnalele radio provenind de la organismul căinelui de pe Sputnik 2 au incetat, după a doua sau a treia orbită efectuată de satelit. Datele acumulate de la restul instrumentelor amplasate la bordul satelitului au permis insă pregătirea următorului pas al programului spaţial sovietic: primul om lansat pe orbita terestră.

Replica americană

Statele Unite au intepretat programul spaţial al URSS ca fiind o ameninţare la adresa supremaţiei lor, iar la doar şase luni după infiinţarea NASA, in decembrie 1958, prima misiune spaţială SUA, Explorer I, intra in orbită, făcănd o descoperire vitală pentru zborurile cosmice: Pămăntul, datorită polilor săI magnetici, este inconjurat de o centură de radiaţii, denumită ulterior "Van Allen". Confruntările directe intre americani şi sovietici sunt insă dominate in prima jumătate a anilor ’60 de şirul de premiere pe care URSS le face in zborurile spaţiale: in 1961, Iuri Gagarin devine primul om in spaţiul cosmic, iar in 1965, Alexei Leonov face prima "plimbare" in orbita terestră. Insă NASA recuperează in 1969, cănd, la opt ani după promisiunea preşedintelui J.F.Kennedy, astronauţii misiunii Apollo 11 plantează steagul Statelor Unite pe solul lunar. Imaginea lui Buzz Aldrin, fotografiată de Neil Armstrong, pe suprafaţa satelitului natural al Terrei face inconjurul lumii. Dacă ruşii făcuseră "inaugurarea" zborului spaţial, NASA cu siguranţă a avut grijă să transforme misiunile Apollo in cel mai spectaculos scenariu de relaţii publice despre supremaţia americană asupra explorării cosmosului. Oficial, "cursa spaţială" şi-a găsit finalul o dată cu "experimentul" Apollo-Soyuz, la data de 15 liulie 1975, o primă misiune comună a celor două superputeri ale lumii. Insă in tot acest timp rapoartele agenţiilor de spionaj american, desecretizate in ultimii ani, demonstrează că Statele Unite desfăşurau permanent activităţi de atentă monitorizare a programului spaţial sovietic. Reciproca trebuie să fi fost in aceeaşi măsură valabilă, insă din cauza faptului că tot ce ţinea de programul spaţial al URSS era strict clasificat, fiind sub comandament militar, accesul la documentele de arhivă referitor la această perioadă este mult mai restrăns.

Explorarea sistemului solar

Anii ’70 au insemnat totodată o confirmare a beneficiilor nete pe care cele două mari puteri spaţiale le-au obţinut din misiunile fără oameni. Este vorba de misiunile de explorare ale sistemului solar, prin care atăt NASA, căt şi Roskosmos, agenţia de resort a URSS, au obţinut date vitale despre corpurile cereşti care gravitează pe elipsele din jurul Soarelui. NASA a decis că este momentul ca succesele misiunilor Apollo să fie completate de spectaculosul misiunilor de explorare ale planetelor din apropierea Terrei. Astfel, noua etapă, "cursa pentru Marte" a inceput, in SUA, prin programul Viking, in care cele două sonde spaţiale cu destinaţia Planeta Roşie şi-au luat zborul de pe Pămănt in decursul anului 1975. Insă din nou, sovieticii se dovediseră mai rapizi. După fiasco-ul programului timpuriu dedical lui Marte, care debutase in URSS in anul 1962, la o distanţă de nouă ani, Mars 2 şi 3 au aterizat pe suprafaţa planetei roşii. Singura care a transmis parţial prima fotografie de pe Marte a fost Mars 3. Cele două sonde Viking lansate de NASA aveau astfel de de căştigat un pariu dificil: aterizarea in bune condiţii şi transmiterea de informaţii despre Marte. Misiunea a fost parţial un eşec, deoarece nici Viking 1, nici Viking 2 nu au rezistat. Insă roverele lor au ajuns pe Marte, iar testele pe care le-au efectuat au fost cruciale pentru inţelegerea geologiei planetei, a componenţei sale atmosferice şi a condiţiilor de climă.

In drum spre "greii" sistemului solar

Poate cel mai spectaculos şi de succes program al NASA este programul Voyager. Cele două sonde spaţiale gemene, Voyager 1 şi Voyager 2, au fost lansate in 1977, purtănd in spaţiu mesaje gravate pe o placă de aur despre omenire. Misiunea lor: furnizarea de date despre giganţii gazoşi ai sistemului solar, planetele Jupiter şI Saturn. Filmul făcut de Voyager, in 1979, apropiindu-se de Jupiter şi inregistrănd mişcarea imenselor sale benzi de nori, impreună cu marea pată roşie, consemnează prima panoramă completă a unei planete care nu poate fi văzută decăt prin telescop, de pe Pămănt. In 1980, Voyager 1 a vizitat planeta Saturn şi folosind forţa gravitaţională a corpului ceresc s-a inscris pe o traiectorie care in prezent a dus-o la 16 miliarde de km distanţă de Pămănt, părăsind sistemul solar. Voyager 1 este incă operaţională şi se estimează că doar incepănd din 2020 nu va mai avea resurse pentru a funcţiona. Geamăna sa, Voyager 2, a vizitat pe lăngă Jupiter şi Saturn, planeta Neptun şi Uranus. Este considerată cea mai productivă navă spaţială a NASA de pănă in prezent, iar imaginile cu inelele lui Saturn transmise de ea au rămas legendare.

Era navetelor spaţiale şi a intrebărilor

Ultimii 25 de ani ai zborurilor cosmice au fost dominaţi de eficienţă, iar spectaculosul a fost ocolit atăt de NASA căt şi de Roskosmos, devenită după 1990 Agenţia Federală Spaţială Rusă. NASA avea toate motivele să fie discretă, după tragedia navetei Challenger, in 1986, in care au murit 7 astronauţi. Iar URSS, ulterior Federaţia Rusă, era discretă din principiu, stare care ascundea şi mari probleme financiare, o dată cu prăbuşirea economiei sovietice şi a statului comunist. Era zborurilor in care se foloseau navete ce puteau efectua mai multe zboruri pe orbită incepuse. Aşa s-a construit şi Staţia Spaţială Internaţională, incepănd cu 1998, program in care nou apăruta Agenţie Spaţială Europeană impreună cu Japonia au participat alături de americani şi de ruşi. Insă intrebarea rămăne: şi acum incotro? La 50 de ani de zboruri cosmice, omenirea pare a sta in cumpănă. Marte este văzută ca o ţintă clară pentru viitoarele zboruri spaţiale cu echipaje umane. Insă pănă acolo, mai este Luna. China şi India, noi actori cu pretenţii in domeniul spaţial, au anunţat că vor să-şi stabilească baze permanente pe Lună pănă in 2020. Iar in 2004, preşedintele Bush promitea că SUA se vor intoarce pe suprafaţa lunară tot pănă in 2020. Insă nimeni nu se inghesuie să anunţe o misiune clară, in pregătire spre cele două destinaţii. Zborul spaţial incotro? Sau, mai bine zis, ce forme va lua el? Buzz Aldrin, unul din oamenii care au păşit pe lună detaliază, citat de revista Popular Mechanics: "Pe termen lung, văd roboţii instalăndu-se pe lună. Cu vidul total şi cu radiaţiile, este un mediu mai dificil pentru oameni decăt Marte. Oamenii vor trece pe acolo ocazional, pentru reparaţii de intreţinere sau pentru distracţie, dar nu văd vreo necesitate pentru o prezenţă umană acolo. Cea mai importantă decizie despre călătoria in spaţiu este dacă ne vom angaja să trimitem o prezenţă permanentă umană pe Marte. Fără acest lucru, niciodată nu vom fi adevăraţi navigatori spaţiali". Michael Griffin, administratorul NASA, vede Luna ca pe o etapă obligatorie de acomodare la viaţa pe o altă planetă inainte de Marte: "Prima oară cănd pleci spre Marte, o să fii la o depărtare de trei ani. Mai intăi trebuie să ştim să mergem, inainte să alergăm". Intre timp, ruşii fac turism spaţial cu rachetele Soyuz, ţările industrializate mai lansează sateliţi in orbită, Terra este inconjurată de 900 de corpuri artificiale fără de care comunicaţiile in epoca globalizării ar fi imposibile, iar pămăntenii nu se mai uită spre ceruri cu aceeaşi uimire de dinainte de 1957. In fond, au fost deja acolo…

"O serie de experţi au pronosticat,că vom intălni dificultăţi din cauza caracteristicilor legate de atmosfera stranie şi gravitaţia pe care le vom intălni acolo. S-a dovedit că nu a fost cazul, iar după aselenizare ne-am simţit foarte confortabil in gravitaţia lunară. Era de fapt preferabilă imponderabilităţii sau gravităţii Pămăntului."

 Neil Armstrong astronaut american

"Cu o zi inainte de a andoca, am intrat in modulul lunar şi am trecut prin intreaga procedură de decuplare, in paralel exersănd diferitele moduri de comunicare. In retrospectivă, din vreme ce am avut o mică problemă de comunicare in timpul coborării, ne-am sfătuit pe noi inşine să facem o verificare mai atentă."

Buzz Aldrin astronaut american

"Oricine care şi-a petrecut o zi in spaţiu il va iubi pentru restul vieţii sale. Mi-am implinit visul copilăriei mele despre cer. O dată ce ai fost in spaţiu, incepi să apreciezi căt de mic şi de fragil este Pămăntul. M-am simţit bine după 24 de ore şi am rugat comisia de stat să mai prelungească şederea mea in spaţiu cu trei zile."Â

Valentina Tereşkova, cosmonaută, prima femeie in spaţiu

Â

Catastrofele

Două accidente au marcat grav Agenţia spaţială americană. Este vorba despre explozia lui Challenger, la 70 de secunde după lansare, in care toţi cei şapte membri ai echipajului au pierit, şi de dezintegrarea navetei Columbia la intrarea in atmosfera terestră, in ianuarie 2003. Echipajul internaţional de la bordul navetei spaţiale a pierit in momentul in care naveta s-a dezintegrat deasupra statului Texas, din cauza unei probleme ivite in scutul termoizolant al aeronavei NASA. Cele două incidente au marcat profund SUA, astronauţii morţi in aceste misiuni fiind mereu comemoraţi.

Â

China intră-n joc. După ce cursa dintre cele două superputeri spaţiale s-a potolit, China a dat semne clare că doreşte un loc in loja "greilor" domeniului, lansănd in 2003 misiunea Shenzhou 5, cu o personă la bord. Yang Liwei devenea astfel primul chinez care a călătorit in spaţiu, misinea sa decurgănd fără probleme, după cum au anunţat autorităţile chineze. Programul spaţial chinez datează din 1956, dar programul destinat zborului cu oameni in cosmos a inceput in 1968. Pănă la misiunea Shenzhou 5, programul spaţial chinez s-a concentrat pe lansarea de sateliţi şi fabricarea de arme nucleare şi rachete balistice cu rază lungă de acţiune.

O poveste ciudată. Este considerat aproape o figură angelică in Rusia. Iuri Gagarin, primul om care a călătorit vreodată in spaţiul cosmic, nu măsura mai mult de 1,57 m, ceea ce l-a făcut perfect, după selectarea sa in vederea pregătirii specializate, pentru o misiune la bordul unei rachete Vostok, a cărei carlingă era destul de neincăpătoare. Deşi a fost aclamat ca un erou şi toate fotografiile oficiale il infăţişează cu pieptul plin de decoraţii, moartea lui, in 1968, la numai 34 de ani este invăluită in mister. Gagarin şi-a pierdut viaţa, oficial, intr-un accident de pilotaj, pe o vreme foarte proastă. Insă o altă teorie susţine că eroul sovietic a murit din cauza unor neatenţii care nu i se datorau lui, ci celor care pilotaseră MIG-ul său inainte de a se fi urcat el la bord.Â

Plimbare in spaţiu. Pentru că in spaţiu e mult de lucru, mai ales cănd vine vorba de asamblarea modulară a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), naveta spaţială Discovery, nava NASA căreia i-a revenit misiunea dificilă de a relula cursele spaţiale după dezastrul Columbiei, a transportat in decembrie 2006 un grup de astronauţi care urmau să efectueze lucrări de intreţinere pentru ISS. Wiliam Oefelein, Nicholas Patrick şi Mark Polanski sunt fotografiaţi prin hubloul navetei de către un astronaut in timpul unei "plimbări spaţiale". In misiunea Discovery STS-116, Agenţia spaţială Europeană şi-a trimis şi ea un reprezentant, suedezul Christer Fuglesang. Prima plimbare spaţială a fost realizată de rusul Alexei Leonov, in 1965.

Â

Â

Â

Citeşte mai multe despre:   zoom,   programul,   două,   spaţiu,   insă,   spaţiale,   nasa,   spaţial,   spaţială,   marte,   voyager,   sputnik

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Pret Iphone 11 pro Max second hand care nu trebuie ratat de nici un pasionat de Iphone

Pret Iphone 11 pro Max second hand care nu trebuie ratat de nici un pasionat de Iphone
Nivelul de trai de care ne bucuram in momentul de fata se datoreaza intr-o mare masura si dezvoltarii tehnologiei. In ultimi ani tehnologia s-a dezvoltat foarte mult, aceasta dezvoltare realizandu-se si in momentul de fa...

Ar putea formula de terpene de canabis să trateze COVID-19?

Ar putea formula de terpene de canabis să trateze COVID-19?
O formulă unică de terpene de canabis a fost testată pentru eficacitatea sa în tratarea infecțiilor virale, inclusiv COVID-19. Formula de terpene de CBD este dedicată în mod unic pentru tratarea și prevenirea...

NameBox.ro - Cum Alegi Serviciul de Gazduire Potrivit?

NameBox.ro - Cum Alegi Serviciul de Gazduire Potrivit?
NameBox este unul dintre pionerii industriei de web hosting si servicii conexe din Romania. Firma a fost infiintata in anul 2011 si de-alungul timpului a fost alegerea mai multor clienti mici si mari care au dorit...

Pandemia de coronavirus a dus la cea mai mare scădere a emisiilor de CO2 din istoria recentă

Pandemia de coronavirus a dus la cea mai mare scădere a emisiilor de CO2 din istoria recentă
Restricțiile introduse în contextul pandemiei de COVID-19 au dus la o scădere fără precedent a emisiilor de CO2 în primul semestru al anului 2020, potrivit unui studiu efectuat de Institutul de Cercetare a Impactul...

Studiu: Cât timp poate rezista noul coronavirus pe suprafețele comune?

Studiu: Cât timp poate rezista noul coronavirus pe suprafețele comune?
Cercetătorii de la Centrul Australian pentru Prevenirea Bolilor au descoperit că SARS-CoV-2, virusul responsabil pentru apariția COVID-19, poate rezista până la 28 de zile pe suprafețele comune, inclusiv bancnote, ...

Apple ar putea prezenta noul iPhone în curând. Ce anunț a făcut de compania

Apple ar putea prezenta noul iPhone în curând. Ce anunț a făcut de compania
Apple ar putea să prezinte marți, 13 octombrie, noul iPhone, în condițiile în care a trimis invitații pentru un eveniment în 13 octombrie. Invitația spunea „Bună, viteză”, conform CNN. Compania ar putea...

Ultimele pregătiri: Noul Xbox apare în luna noiembrie

Ultimele pregătiri: Noul Xbox apare în luna noiembrie
Microsoft a pornit o campanie numită „Power your dreams” pentru lansarea noii console Xbox. Actorul care a apărut în Black Panther, Daniel Kaluuya, este starul reclamei. Xbox Series X şi Series S vor fi lansate...

„SpaceX”, în parteneriat cu armata americană. Rachetă pentru transportul ultrarapid de arme

„SpaceX”, în parteneriat cu armata americană. Rachetă pentru transportul ultrarapid de arme
„SpaceX”, compania extravagantului miliardar sud-african Elon Musk, a început un parteneriat cu armata americană. Compania va construi o rachetă capabilă să transporte arme oriunde în lume, în numai o oră.

EA Sports lansează astăzi FIFA 21

EA Sports lansează astăzi FIFA 21
Galerie Foto Electronic Arts lansează vineri FIFA 21, cea mai nouă ediție a francizei de jocuri video. Jocul este dezvoltat de studiourile EA din București și Vancouver și este disponibil global pentru PlayStation 4, Xbox One...

Succes răsunător pentru Elon Musk. Echipajul SpaceX a trecut prin apropierea planetei Marte

Succes răsunător pentru Elon Musk. Echipajul SpaceX a trecut prin apropierea planetei Marte
Bolidul Tesla Roadster împreună cu manechinul Starman au trecut pe lângă planeta Marte. Aceștia au fost lansați în spațiu în luna februarie 2018 de la Centrul Spațial Kennedy al NASA, din Cape...

Premiile Nobel 2020 pentru chimie și fizică: Studii asupra genomului și a găurilor negre

Premiile Nobel 2020 pentru chimie și fizică: Studii asupra genomului și a găurilor negre
Premiul Nobel pentru chimie din acest an a revenit cercetătoarelor Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna pentru dezvoltarea unei metode de editare a genomului. Cel pentru fizică a fost decernat...

Apple a anunțat când va avea loc lansarea iPhone 12

Apple a anunțat când va avea loc lansarea iPhone 12
Apple ar puteaa să prezinte noul iPhone săptămâna viitoare, în condițiile în care a trimis invitații pentru un eveniment în 13 octombrie. Invitația spunea „Bună, viteză”, anunță...

UPDATE Ce spun câștigătorii Premiului Nobel pentru medicină despre infecția cu COVID-19

UPDATE Ce spun câștigătorii Premiului Nobel pentru medicină despre infecția cu COVID-19
Câștigătorii premiului Nobel pentru medicină din acest an sunt de părere că progresul științei și cooperarea între țări ajută în combaterea pandemiei de coronavirus, transmite AFP. Charles Rice...

Xiaomi, în luptă cu Samsung şi Apple. Compania anunţă cel mai ieftin telefon 5G

Xiaomi, în luptă cu Samsung şi Apple. Compania anunţă cel mai ieftin telefon 5G
Xiaomi a lansat miercuri noua serie Mi10 T şi primul smartwatch al companiei. Vârful de gamă, Mi10 T, este primul flagship cu ecran cu 144 Hz şi costă 599 de dolari. Telefonul are şi cu o cameră de 108 MP şi cu...

LG lansează primul televizor cu ecran rulabil. Va costa 85.000 de dolari

LG lansează primul televizor cu ecran rulabil. Va costa 85.000 de dolari
LG lansează în octombrie primul televizor cu ecran rulabil. Prototipurile au fost prezentate anul trecut la CES, din Las Vegas. Televizorul, cu diagonala de 165 de centimetri, va costa 85.000 de dolari. Tehnologia...
Serviciul de email marketing furnizat de