Acul nedureros

Inginerii japonezi şi indieni au reuşit să construiască un ac extrem de mic cu ajutorul căruia se poate recolta sînge şi se pot injecta medicamente fără ca pacientul să simtă durere.

Inginerii japonezi şi indieni au reuşit să construiască un ac extrem de mic cu ajutorul căruia se poate recolta sînge şi se pot injecta medicamente fără ca pacientul să simtă durere. Avînd mărimea acului liliputan cu care sînt dotaţi ţînţarii, noul instrument creat de cercetătorii de la Institutul indian pentru Tehnologie din Kharagpur şi de la Universitatea niponă Tokai din Kanagawa respectă întocmai caracteristicile "armei" cu care aceste insecte ne sug sîngele. O femelă de ţînţar îşi foloseşte acul contractîndu-şi şi relaxîndu-şi anumiţi muşchi din trompă. Astfel apare efectul de extragere a sîngelui în cavitatea bucală a insectei, explică Belle Dume de la ediţia online a publicaţiei New Scientist. Instrumentul inventat, pe acelaşi principiu, de indianul Suman Chakraborty şi japonezul Kazuyoshi Tsuchiya extrage sîngele cu ajutorul unei pompe microelectromecanice şi al unui mecanism de acţionare piezoelectrică ataşat de acul care poate străpunge uşor trei milimetri de piele. Micuţul instrument, construit din titan şi alte aliaje, are un diametru intern de 25 de microni şi un diametru extern de 60 de microni (cît cavitatea bucală a ţînţarului). Un ac de seringă obişnuit are un diametru extern de aproximativ 900 de microni.

SUPERREZISTENŢA VIERMILOR DE NISIP, FOLOSITĂ LA AVIOANE ŞI NAVE SPAŢIALE
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea California din Santa Barbara, SUA, au început să dezvolte o nouă clasă de materiale folosite solide, dar uşoare pentru avioane şi navete spaţiale, pe baza unui... vierme. Este vorba – scrie New Scientist – despre aşa-numitul viermele de nisip (Nereis virens), care are o înfăţişare oribilă şi fălci impresionante. Biologul molecular Chris Broomell a studiat acest vierme (foto) şi a observat că proteinele din fălcile lui conţin un nivel ridicat de amino acizi, numiţi histidină (o substanţă larg răspîndită în natură, care intră în structura majorităţii proteinelor şi care se află în cantităţi relativ mari în hemoglobină). Între proteine există un fel de punţi care conţin zinc şi funcţionează întocmai ca lipiciul şi care oferă viermelui forţa pe care o foloseşte atunci cînd îşi acţionează fălcile. Teoretic, biologul crede că poate crea acest material şi la nivel mai mare. "Teoretic, arhitectura ţesuturilor care formează maxilarul poate fi imitată prin introducerea în polimeri a unor molecule organice ce se pot ataşa la ioni metalici. Astfel s-ar putea forma polimeri cu proprietăţi similare din punct de vedere al durităţii", susţine Broomell.

CONSOLE PENTRU AVIOANE
Compania americană Raytheon Inc. dezvoltă o nouă tehnologie de control al avioanelor fără pilot, ghidate de la sol, cu ajutorul unor console, similare celor folosite de civili pentru diverse jocuri. Responsabili ai companiei citaţi de Associated Press spun că aşa-numitul "Sistem de control universal", pentru care au fost investiţi 500 de milioane de dolari, poate ajuta la antrenamentele trupelor aflate deja în teatrele de operaţii şi, totodată, poate diminua pierderile de vieţi omeneşti.

O JUCĂRIE PENTRU COPII MAI MARI
O companie de jucării din Statele Unite, finanţată de Armata americană, a inventat o armă care poate trage gloanţe cu viteze variabile şi care poate fi programată să ucidă, să rănească sau să cauzeze mici zgîrieturi. Arma are la bază tehnologia folosită pentru propulsarea rachetelor de jucărie (rachetele funcţionează pe bază de hidrogen care arde prin electroliza apei), informează publicaţia New Scientist. Potrivit aceleiaşi surse, arma a fost construită în mai multe versiuni, între care cea mai apreciată – se pare – este cea de puşcă cu lunetă. Sistemul cu viteză variabilă (VWS) îi permite soldatului să folosească aceeaşi armă şi pentru controlul mulţimilor, şi pentru acţiuni de atac. Funcţionează cu gloanţe de cauciuc.

GRAFENE CU PROPRIETĂŢI MECANICE
Cercetătorii lucrează, de o vreme, cu grafena (o formă de carbon, varianta bidimensională a grafitului, alcătuită din atomi de carbon dispuşi hexagonal într-un plan, n.r.). Pînă acum au folosit grafena pentru proprietăţile sale electronice. Acum însă, oamenii de ştiinţă au reuşit să descopere potenţialele aplicaţii ale cristalelor de grafenă (straturi subţiri de atomi de carbon), ce pot fi produse, de exemplu, de fiecare dată cînd punem un creion pe o hîrtie (mina de grafit este o structură 3D formată din mai multe straturi de grafene). Cercetătorii de la Universitatea Columbia din New York au descoperit că grafena are proprietăţi mecanice remarcabile.

ECHIPAMENTE MILITARE PENTRU ISLAMABAD
Pakistanul a cumpărat, în ultimele şase luni, tehnologie militară de la elveţieni, în valoare de 41 de milioane de euro. Potrivit presei din Elveţia, exporturile de echipamente militare ale acestei ţări au crescut cu peste 60% anul acesta, ajungînd la o valoare de aproximativ 215 milioane euro. Elveţia a autorizat, la începutul lunii aprilie, reluarea vînzărilor către Islamabad a 24 de sisteme de apărare aeriană. Pakistanul este urmat de Danemarca, cu importuri din Elveţia de 27 de milioane de euro, de Belgia cu 21 de milioane de euro şi de Marea Britanie cu 16 milioane de euro. România, Finlanda şi Olanda au achiziţionat fiecare echipamente militare cu valori cuprinse între 11,7 şi 14 milioane de euro.