Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ere, perioade, epoci geologice. Fiecare cu starurile sale. Cele mai faimoase vieţuitoare dispărute de pe faţa planetei într-un cataclism de proporţii sunt dinozaurii. ZOOM vă propune în acest număr o trecere în revistă a principalelor cicluri evolutive prin care a trecut viaţa pe Pământ. Din Ordovician, prin Cretacic, spre Antropocen. Istoria speciilor din perspectiva fragilităţii existenţei lor.
Ere, perioade, epoci geologice. Fiecare cu starurile sale. Cele mai faimoase vieţuitoare dispărute de pe faţa planetei într-un cataclism de proporţii sunt dinozaurii. Însă nu este prima extincţie de proporţii. ZOOM vă propune în acest număr o trecere în revistă a principalelor cicluri evolutive prin care a trecut viaţa pe Pământ. Din Ordovician, prin Cretacic, spre Antropocen. Istoria speciilor din perspectiva fragilităţii existenţei lor.
Recent, chimistul olandez Paul Crutzen, căruia i-a fost decernat în 1995 Premul Nobel, a avansat ideea că planeta noastră intră într-o nouă eră a existenţei sale: Antropocenul. O eră marcată direct şi fără ambiguităţi de existenţa şi modul de viaţă al omului. Nici mai mult, nici mai puţin, Crutzen susţine că omul este singura specie terestră care deţine puterea de a arunca lumea în care trăieşte într-o catastrofă de proporţii globale. De ce? Pentru că felul în care se desfăşoară activitatea umană duce la dispariţia a 40 de specii de plante şi animale zilnic. Prognozele efectuate pentru următorii 16.000 de ani indică faptul că omul, cel mai avansat dintre mamifere, va duce la extincţia a 95% dintre speciile existente.
Cum a început povestea omului? Modest. După dispariţia dinozaurilor, terenul a fost liber pentru apariţia unor noi specii dominatoare. Mamiferele. Din minuscule rozătoare care-şi trăiau scurtele vieţi pitite în cotloane umbroase pentru a scăpa de dinţii ucigători ai lui T-Rex, mamiferele au cucerit mările şi uscatul. Evoluţia lor continuă, pe parcursul a sute de milioane de ani, a dus la apariţia lui Homo Sapiens. Care domneşte peste lume de 10.000 de ani, adică doar de “o zi”, la scara istoriei geologice. Însă, în această zi, omul a reuşit performanţa ca, de dimineaţă până la amiază, să dezechilibreze lanţurile trofice, să schimbe regiuni întregi ale planetei, să conducă la accentuarea efectului de seră, prin emisiile de dioxid de carbon ale industriei pe care a edificat-o în jurul orei 10:30, a zilei în care încă se află. Aceşti factori, combinaţi cu faptul că în ultimii 10.000 de ani clima planetei a fost blândă, au dus la posibilitatea ca omul să-şi dezvolte cel mai avansat mod de viaţă dintre toate vieţuitoarele care au deţinut supremaţia erelor geologice la un moment dat. Însă va putea omul să aibă înţelepciunea de a nu deveni “noul dinozaur”, pentru cei care vor locui pe planeta peste 200 de milioane de ani?
Ere, perioade, epoci geologice. Fiecare cu starurile sale. Cele mai faimoase vieţuitoare dispărute de pe faţa planetei într-un cataclism de proporţii sunt dinozaurii. Însă nu este prima extincţie de proporţii. ZOOM vă propune în acest număr o trecere în revistă a principalelor cicluri evolutive prin care a trecut viaţa pe Pământ. Din Ordovician, prin Cretacic, spre Antropocen. Istoria speciilor din perspectiva fragilităţii existenţei lor.
Recent, chimistul olandez Paul Crutzen, căruia i-a fost decernat în 1995 Premul Nobel, a avansat ideea că planeta noastră intră într-o nouă eră a existenţei sale: Antropocenul. O eră marcată direct şi fără ambiguităţi de existenţa şi modul de viaţă al omului. Nici mai mult, nici mai puţin, Crutzen susţine că omul este singura specie terestră care deţine puterea de a arunca lumea în care trăieşte într-o catastrofă de proporţii globale. De ce? Pentru că felul în care se desfăşoară activitatea umană duce la dispariţia a 40 de specii de plante şi animale zilnic. Prognozele efectuate pentru următorii 16.000 de ani indică faptul că omul, cel mai avansat dintre mamifere, va duce la extincţia a 95% dintre speciile existente.
Cum a început povestea omului? Modest. După dispariţia dinozaurilor, terenul a fost liber pentru apariţia unor noi specii dominatoare. Mamiferele. Din minuscule rozătoare care-şi trăiau scurtele vieţi pitite în cotloane umbroase pentru a scăpa de dinţii ucigători ai lui T-Rex, mamiferele au cucerit mările şi uscatul. Evoluţia lor continuă, pe parcursul a sute de milioane de ani, a dus la apariţia lui Homo Sapiens. Care domneşte peste lume de 10.000 de ani, adică doar de “o zi”, la scara istoriei geologice. Însă, în această zi, omul a reuşit performanţa ca, de dimineaţă până la amiază, să dezechilibreze lanţurile trofice, să schimbe regiuni întregi ale planetei, să conducă la accentuarea efectului de seră, prin emisiile de dioxid de carbon ale industriei pe care a edificat-o în jurul orei 10:30, a zilei în care încă se află. Aceşti factori, combinaţi cu faptul că în ultimii 10.000 de ani clima planetei a fost blândă, au dus la posibilitatea ca omul să-şi dezvolte cel mai avansat mod de viaţă dintre toate vieţuitoarele care au deţinut supremaţia erelor geologice la un moment dat. Însă va putea omul să aibă înţelepciunea de a nu deveni “noul dinozaur”, pentru cei care vor locui pe planeta peste 200 de milioane de ani?
Citește pe Antena3.ro
