x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Apa otrăvită

Apa otrăvită

de Florentin Coman    |    06 Dec 2008   •   00:00
Apa otrăvită

Potrivit unor probe prelevate în judeţul Brăila au arătat că pânza freatică de sub satele şi comunele din regiune are o concentraţie de nitriţi şi nitraţi de câteva ori mai mare faţă de limita admisă.



Situaţia – spun autorităţile – a fost cauzată de inconştienţa cu care oamenii abordează protejarea mediului în care trăiesc: în timpul comunismului, gunoiul de grajd din marile ferme zootehnice era depozitat fără nici o noimă, iar în prezent, după extinderea reţelelor de alimentare cu apă, vechile fântâni au fost transformate în gropi de gunoi.

FÂNTÂNI OTRĂVITE. Tactica medievală a domnitorilor români de otrăvire a fântânilor în calea oştilor vrăjmaşe a rămas, se pare, adânc înrădăcinată în subconştientul poporului. Atât de adânc, încât în unele zone ale ţării încă se mai otrăvesc fântânile – şi o dată cu ele o bună parte din pânza freatică –, dar de data asta nu din considerente defensive, ci din pură inconştienţă. În judeţul Brăila, de exemplu, un studiu recent efectuat de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (INCDPAPM) a relevat faptul că în perimetrul aşezărilor umane concentraţiile de nitriţi şi nitraţi depăşesc de câteva ori limitele admise. După cum ne-a informat directorul Direcţiei Agricole Brăila, Vasile Surăianu, acţiunea efectuată de specialiştii bucureşteni se încadrează într-un program de monitorizare solicitat şi finanţat de Uniunea Europeană. Brăila a fost primul judeţ vizat, iar rezultatele analizelor sunt de-a dreptul îngrijorătoare. "S-au prelevat probe pe teritoriul a şapte comune şi, în 95% dintre cazuri, sonda ultraperformantă cu care s-au făcut analizele nu a fost capabilă să afişeze valoarea concentraţiei de nitriţi şi nitraţi. În mod normal, aceste substanţe ar trebui să se încadreze în limita a 50 de unităţi, însă probele indicau valori de peste 100 de unităţi, mai mult decât era reglat aparatul respectiv să arate", ne-a declarat directorul Surăianu. Acesta consideră că principala cauză a poluării masive înregistrată în prezent este legată de existenţa marilor ferme zootehnice din perioada comunistă şi de depozitarea defectuoasă a gunoiului de grajd. "Este nevoie de mulţi ani pentru asemenea acumulări de poluanţi. Important pentru noi acum este să luăm notă de rezultatele acestui studiu şi să găsim soluţii, împreună cu primarii localităţilor respective, pentru protejarea solului", a mai spus directorul.

GROPI DE GUNOI. Conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Brăila confirmă rezultatele studiului făcut de INCDPAMP şi atrage atenţia că situaţia este realmente gravă. "Şi măsurătorile noastre făcute în mod curent indică valori foarte mari ale nitriţilor şi nitraţilor din pânza freatică din dreptul localităţilor, iar fenomenul se manifestă cu precădere în satele unde s-au montat reţele de alimentare cu apă potabilă. După ce s-au văzut cu apă la robinet, oamenii au constatat că nu mai au nevoie de fântâni şi au început să le folosească pe post de gropi de gunoi, aruncând înăuntru tot felul de deşeuri, precum şi zoaie şi dejecţii. În plus, nu se ţine cont că WC-urile şi grajdurile nu trebuie amplasate lângă fântâni. În consecinţă, o sumă de mizerii se infiltrează în pânza freatică şi o otrăvesc", ne-a explicat Adrian Turiac, directorul SGA. O altă anomalie specifică satelor brăilene, dar şi localităţilor din multe alte zone ale ţării este faptul că, deşi s-a rezolvat problema alimentării centralizate cu apă potabilă, nu s-au construit şi sisteme de canalizare şi staţii de epurare, iar apele uzate ajung direct în pânza freatică. Există păreri ale unor specialişti potrivit cărora, odată intrate în sol, otrăvurile sunt absorbite de legumele şi fructele din grădinile ţăranilor, având calea deschisă spre organismul consumatorilor.

Inspecţia Sanitară de Stat (ISS) Brăila a consemnat în ultimii ani numeroase intoxicaţii cu nitriţi şi nitraţi. Nu s-au făcut însă şi studii care să ateste cu claritate dacă substanţele periculoase au provenit din apa freatică sau din alte surse. După cum ne-a explicat Lavinia Craioveanu, inspectorul-şef al ISS Brăila, nitriţii şi nitraţii sunt substanţe extrem de periculoase, chiar fatale, pentru nou-născuţi, iar în cazul adulţilor pot afecta organismul, scăzându-i rezistenţa faţă de un spectru larg de boli.

×
Subiecte în articol: eco