x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Apele din largul Patagoniei, laborator natural pentru studierea modificărilor climatice

Apele din largul Patagoniei, laborator natural pentru studierea modificărilor climatice

14 Ian 2019   •   18:20
Apele din largul Patagoniei, laborator natural pentru studierea modificărilor climatice

Oamenii de ştiinţă analizează planctonul şi cetaceele din apele aflate în largul sudului extrem al Patagoniei chiliene, unul dintre cele mai neospitaliere locuri de pe planetă, pentru a încerca să anticipeze consecinţele generate de modificările climatice în alte mări al Terrei, informează AFP. 

Din oraşul Punta Arenas, aflat pe ţărmul Strâmtorii Magellan din sudul statului Chile, patru experţi de la Centrul de cercetare a ecosistemelor marine la latitudini înalte din cadrul Universităţii Austral (IDEAL) s-au îmbarcat la bordul unei nave de pescuit, transformată în ambarcaţiune ştiinţifică. 

După o zi şi jumătate de navigaţie dificilă în apele tumultuoase ale Strâmtorii Magellan, punct de întâlnire între oceanele Atlantic şi Pacific, măturat de vânturi ce bat cu viteze de peste 110 kilometri pe oră, oamenii de ştiinţă au ancorat în Seno Ballena (Fiordul Balenelor), un mijlocul gheţarilor uriaşi care alcătuiesc laboratorul lor natural. 

La faţa locului, ei culeg datele înregistrate de un sistem de senzori instalaţi din aprilie 2018 şi care realizează o serie de analize ale apei la fiecare trei ore. 

Pentru cercetători, această expediţie vizează studierea variaţiilor chimice, fizice şi biologice ale apelor fiordului, ce prezintă astăzi condiţii similare cu ceea ce ar putea să existe în alte ecosisteme marine în deceniile următoare, din cauza unei eliberări mai mare a CO2-ului în atmosferă şi a topirii gheţarilor. 

"În acest loc, este ca o experienţă cu natura însăşi, iar asta ne permite să aflăm ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor fără a fi nevoiţi să facem experimente în laborator, fără să fim nevoiţi să ne imaginăm", a explicat pentru AFP Maximiliano Vergara, biolog marin şi doctorand în acvacultură la Universitatea Austral (UACh). 

Seno Ballena îşi trage numele de la balenele cu cocoaşă care vin aici în fiecare an, cu zecile, pentru a se hrăni. Din apele calde ale Americii Centrale unde se reproduc, ele parcurg mii de kilometri pentru a veni în această zonă, unul dintre productive habitate marine ale planetei, unde krillul (mici creveţi din apele reci) şi sardinele se găsesc din abundenţă. 

Dispariţia planctonului? 

Însă dereglările climatice ar putea să afecteze acest echilibru. 

Topirea gheţarilor de pe insula învecinată Santa Ines şi creşterea precipitaţiilor din regiune au dus la creşterea nivelurilor de apă dulce, după modelul fenomenului aşteptat să se producă în alte oceane din cauza creşterii temperaturii globale. 

Această transformare are consecinţe grave pentru balene, întrucât dacă compoziţia apei se schimbă, planctonul cu care ele se hrănesc ar putea să dispară. 

"O schimbare la nivelul microalgelor poate să genereze modificări în structura secundară (a sistemului marin) sau în cazul animalelor care se hrănesc cu ele", a explicat Marco Antonio Pinto, biolog marin şi doctorand la UACh. 

În condiţii normale, atunci când există mai multe microalge, planctonul - care se hrăneşte cu ele - alimentează eşaloanele superioare ale lanţului trofic, până la balene, a precizat acelaşi specialist. 

"Suntem pe cale să ne înfiinţăm o bază a noastră de date. Ea ne va permite, analizând situaţia actuală, să facem prognoze pentru ceea ce ar putea să se producă în viitor", a explicat Maximiliano Vergara. 

Membrii expediţiei prelevează eşantioane de apă din opt staţii instalate în diverse zone din Seno Ballena, cu scopul de a măsura efectele topirii gheţarului de pe Santa Ines. Acesta se reduce tot mai mult şi a lăsat deja să apară la vedere o serie de stânci care nu erau vizibile pe durata precedentei expediţii, ce a avut loc în aprilie 2018. 

"Apele de la latitudini mari, atât în emisfera nordică, cât şi în cea sudică, conţin o mare cantitate de informaţii biologice şi fizico-chimice, care pot servi drept bază pentru a lua decizii cruciale ce vizează proiecte de salvare a mediului în ţările dezvoltate", a estimat biologul Maximo Fangopulos, profesor la Universitatea Magellan şi liderul expediţiei. 

Formarea cochiliilor 

Primele măsurători ale specialiştilor au arătat nivelurile de salinitate, conţinutul în calciu şi un pH în scădere, în special în straturile superioare ale apei, scoţând în evidenţă modificări în structurile anumitor specii de microalge, vitale pentru întreg lanţul trofic al speciilor care trăiesc în zonă sau care vin cu regularitate în zonă, precum balenele cu cocoaşă. 

Oamenii de ştiinţă se tem de o "maree roşie", fenomen cauzat de proliferarea excesivă a unor microalge ce provoacă moartea multor specii marine, consumând o mare cantitate de oxigen sau contaminându-le cu toxine. 

Pentru moment, experţii au înregistrat o prezenţă mai slabă a balenelor cu cocoaşă în zonă şi o frecventare mai importantă a altor specii. Printre acestea se află o specie de delfin (Lissodelphis borealis) şi o specie de peşte care, până acum, erau absente din această regiune chiliană. 

Specialiştii au dezvăluit şi o concentraţie mai slabă de carbonat de calciu, fapt ce ar putea să îngreuneze formarea cochiliilor pentru anumite organisme marine precum moluştele. Este cazul krillului, foarte apreciat de balene, a cărui dezvoltare este frânată. 

"E ca un puzzle pe care suntem pe cale să îl asamblăm (...) pentru a vedea cum modificările climatice pot să afecteze nu doar sistemul marin de bază, ci şi marile mamifere, fapt care va genera şi un impact social şi economic în regiune", a adăugat Marco Antonio Pinto. 

Crabul, esenţial pentru economia din regiunea Strâmtorii Magellan, are mai ales nevoie de calciu pentru a-şi întări carapacea. 

Oamenii de ştiinţă de la centrul IDEAL intenţionează să revină în Seno Ballena în timpul următoarei ierni australe, pentru a culege noi date şi informaţii din apele Patagoniei chiliene.

AGERPRES

×