x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Tech Ştiinţă Arta salvează ştiinţa

Arta salvează ştiinţa

07 Dec 2007   •   00:00

Apusurile de soare in culori vii pictate de J.M.W. Turner sunt recunoscute in lumea iubitorilor de artă pentru modalitatea in care sunt folosite jocurile de lumină şi culori şi pentru influenţa pe care o au asupra mişcării impresioniste

Pentru a studia schimbările climatice, cercetătorii studiază picturile unor apusuri de soare

Apusurile de soare in culori vii pictate de J.M.W. Turner sunt recunoscute in lumea iubitorilor de artă pentru modalitatea in care sunt folosite jocurile de lumină şi culori şi pentru influenţa pe care o au asupra mişcării impresioniste, insă in prezent aceste tablouri i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să urmărească modificările climatice produse din secolul al XIX-lea, cănd aceste opere au fost realizate, şi pănă in prezent.

VARIAŢII. Un grup de oameni de ştiinţă a studiat culorile a peste 500 de picturi ale unor apusuri de soare, printre care multe dintre apusurile pictate de Turner in secolul al XIX-lea, fie in acuarele, fie in ulei, in speranţa obţinerii unor date cu privire la efectele răcirii climatice provocate de erupţiile vulcanice. Christos Zerefos, coordonatorul acestui studiu realizat la Observatorul Naţional din Atena, susţine că acesta este primul studiu ştiinţific al artei in căutare de indicii cu privire la variaţiile climei. "Ideea ne-a venit după ce am observat faptul că in apusurile de soare pictate după astfel de erupţii predomină nuanţele de roşu", a declarat Christos Zerefos. Cu căt gradul de poluare este mai ridicat, cu atăt apusul de soare este mai roşiatic, a mai explicat omul de ştiinţă elen.

News

NOI GALAXII. Numeroase galaxii tinereemit o lumină atăt de slabă, incăt astronomii au avut serios de lucru pănă au demonstrat că ele chiar există. Galaxiile au fost descoperite cu ajutorul a două dintre cele mai puternice telescoape de pe Pămănt, telescoape ce au fost orientate spre aceeaşi zonă a cerului timp de aproape 100 de ore. O echipă internaţională de astronomi a identificat 27 de formaţiuni pregalactice, denumite "galaxii adolescente", formaţiuni care ii vor ajuta pe astrofizicieni să-şi explice formarea şi evoluţia galaxiei din care face parte şi sistemul nostru solar, Calea Lactee. Descoperirea acestor formaţiuni pregalactice oferă noi argumente ipotezelor ce susţin că galaxiile s-au format incetul cu incetul, pe lungi perioade de timp, şi nu dintr-o dată.

FULGERELE LUI VENUS. In atmosfera planetei Venus sunt foarte frecvente fulgerele, conform datelor transmise de o nouă sondă spaţială europeană. Timp de aproape 30 de ani, astronomii au susţinut ipoteza că in atmosfera planetei Venus se produc fulgere. Totul a inceput in 1978, cănd o sondă aparţinănd NASA a transmis spre Pămănt date ce indicau existenţa unei activităţi electrice in atmosfera lui Venus, insă oamenii de ştiinţă nu au putut fi siguri, din cauza unor interferenţe in semnalul transmis de sonda americană. Noile date care au confirmat existenţa fulgerelor in atmosfera lui Venus au fost obţinute prin intermediul antenei magnetice a sondei Venus Express a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Descoperirea dovezii că pe Venus se produc fulgere este foarte semnificativă pentru astrofizicieni, deoarece aceste descărcări electrice schimbă chimia atmosferei planetei.

×
Subiecte în articol: venus mistere ştiinţă