Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doi dintre astronauţii prezenţi pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au efectuat o ieşire in spaţiu care a durat şapte ore, cu scopul de a pregăti modulul Harmony pentru sosirea laobratorului european Columbus, adus in octombrie pe ISS, de către naveta Discovery, in misiunea STS 120, informează Voice of America.
Doi dintre astronauţii prezenţi pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) au efectuat o ieşire in spaţiu care a durat şapte ore, cu scopul de a pregăti modulul Harmony pentru sosirea laobratorului european Columbus, adus in octombrie pe ISS, de către naveta Discovery, in misiunea STS 120, informează Voice of America. Comandantul ISS, Peggy Whitson, şI astronautul Dan Tani au branşat sistemele electrice şi de aprovizionare cu lichide ale noului modul care va deveni punctul de andocare pentru modului Columbus. Considerat cel mai sofisticat laborator de cercetare spaţială creat de consorţiul de 17 state care alcătuiesc Agenţia Spaţială Europeană (ESA), Columbus va fi transportat in orbita terestră in luna decembrie a acestui an. Modului este cea mai mare contribuţie la ISS pe care a făcut-o ESA pănă in prezent. Cu un diametru de 4,5 metri şi o lungime de 7 metri, Columbus va găzdui experimente privitoare la microgravitate, la fluide şi cristale.
Columbus a fost proiectat ca "o mini staţie spaţială", după cum a apreciat Alessio Festa, directorul sistemelor mecanice ale modulului din partea ESA, citat de The Space Fellowship. Modulul poate găzdui prezenţa umană pe termen lung, fiind conceput pentru experimente sofisticate. Aparatura necesară pentru experimente, care este impărţită in module de mărimea unui frigider, va fi manipulată cu uşurinţă in spaţiu de către astronauţi , datorită lipsei gravitaţiei, se mai arată in materialul publicat de The Space Fellowship. Containerele cu aparatură care vor fi lansate impreună cu Columbus sunt in număr de cinci, ulterior transportăndu-se şi următoarele cinci. Modulul va funcţiona in tandem cu laboratorul american Destiny, lansat in orbită şi anexat ISS in 2001. Pentru anul viitor, este programată o serie de transporturi ale componentelor unui laborator japonez la bordul ISS, creăndu-se astfel cel mai performant complex de cercetare din orbita terestră pănă in prezent. (D. Z.)
Nou cosmodrom pentru Rusia
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat decretul care autorizează inceperea construcţiei unui nou cosmodrom pe teritoriul Siberiei, relatează Space, citat de Slashdot.org. După destrămarea URSS, Rusia a fost nevoită să inchirieze cosmodromul de la Baikonur, din Kazahstan pentru misiunile sale spaţiale. Noul cosmodrom care urmează să fie construit se va numi Vostocinii ("Estic", in rusă) şi va fi amplasat in regiunea siberiană Amur. Studiul de fezabilitate va fi complet in 2010, iar construcţia propriu-zisă va fi finalizată in 2018, cu prima lansare programată pentru acelaşi an. Baikonur va fi folosit insă şi după construirea lui Vostocinii, nefiind abandonat imediat, a declarat prim vicepremierul rus Serghei Ivanov.
Pitice albe speciale
Astronomii care au utilizat punctul de observare Apache din New Mexico au ajuns la concluzia că au descoperit un nou tip de stea care se manifestă ca o pitică albă, insă are o altă componenţă chimică primară. Steaua pe care au studiat-o seamănă cu piticele albe, numai că are atmosfera bogată in carbon, relatează Space.com. Aproximativ 97% dintre stelele din Calea Lactee sfărşesc ca pitice albe, din cauza atmosferei lor bogate in hidrogen şi heliu. Insă steaua descoperită pare a fi extrem de bogată in carbon, neprezentănd aproape deloc urme de heliu şi hidrogen.
